Hrana cea cerească şi hrana pământească
Exista deci, iubitii mei frati, o hrana pamanteasca facuta pentru neputinta trupului; exista si o mancare cereasca ce intretine credinta sufletului. Hrana cea pamanteasca isi are menirea ei, ca si cealalta; una este viata oamenilor, cealalta viata ingerilor. Crestinii, separati prin inima de multimea necredinciosilor, inaltati la Dumnezeu prin cuvantul care li se adreseaza: sus []Exista deci, iubitii mei frati, o hrana pamanteasca facuta pentru neputinta trupului; exista si o mancare cereasca ce intretine credinta sufletului. Hrana cea pamanteasca isi are menirea ei, ca si cealalta; una este viata oamenilor, cealalta viata ingerilor. Crestinii, separati prin inima de multimea necredinciosilor, inaltati la Dumnezeu prin cuvantul care li se adreseaza: sus inimile voastre , o alta nadejde avand, socotindu-se pe sine ca niste straini in lumea aceasta, au un loc de mijloc ca intre cer si pamant; nu se pot compara acestor oameni a caror intreaga fericire este in desfatarea bunatatilor pamantesti; nici nu-i putem asemana locuitorilor cerestii imparatii, a caror singura desfatare este Insasi Painea care este Creatorul. Oamenii aplecati spre pamant, necau tand a se multumi si a se indestula decat prin trup, se aseamana animalelor; sunt la o mare distanta de ingeri prin conditia si moravurile lor; prin conditie, deoarece sunt muritori, prin moravuri, deoarece s-au dedat poftelor trupesti. Apos tolul traia intr-un oarecare fel suspendat intre poporul cerului si poporul pamantului. Tindea spre cer, se...
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului