„Unde sunteţi, făclierilor?” … „Străjerule, trezeşte-te!
Unde sunteti, faclierilor? era un strigat dureros, publicat in al doilea numar din foaie, pe toata pagina 7. Pe drumuri de tara, prin praf si prin vant Pornit-ati odata cantand si plangand Sa duceti solia iertarii de Sus Sarmanelor inimi ce n-au pe Iisus i ce frumoase erau picioarele celor ce vesteau pacea, ale []Unde sunteti, faclierilor? era un strigat dureros, publicat in al doilea numar din foaie, pe toata pagina 7.
Pe drumuri de tara, prin praf si prin vantPornit-ati odata cantand si plangandSa duceti solia iertarii de SusSarmanelor inimi ce n-au pe Iisus i ce frumoase erau picioarele celor ce vesteau pacea, ale celor ce vesteau Evanghelia (Rom. 10, 15). Ce slujba mareata face acela ce intoarce pe cel pacatos de la ratacirea caii lui si acela ce mantuieste suflete de la moarte (Iacov 5, 19-20), aducandu-le la Domnul Iisus.
Dar unde va este acum ravna si dragostea de altadata, care va purta atunci pe drumuri, la zeci si sute de km de satele voastre?V-ati intors in tabara ? V-ati intors fiecare la ale sale? Sau la ale altora?Nu! Locul vostru nu-i acolo! Scopul vostru nu trebuie sa fie de a va face avere pamanteasca nici de a castiga slava pamanteasca, ci de a castiga suflete pentru Domnul si de a castiga slava cereasca prin statornicia slujbei voastre pana la sfarsit pe calea pe care ati pornit de la inceput de a rascoli inimile cu Cuvantul cel viu si lucrator al lui Dumnezeu. De a aprinde satele si orasele iarasi cu focul Cuvantului Sfant.
Noaptea a inaintat atat de mult. E lipsa de lumina, de cuvant limpede si aprins, pentru ca acei rataciti sa se intoarca iarasi la Domnul. Aprindeti-va in inimi flacara credintei si apoi mergeti iarasi sa aprindeti si pe altii cu aceasta flacaraO voi, frati care v-ati bucurat de binefacerile mantuirii, ce fericiti ati fost cand aduceati la ascultarea credintei pe multi din neamul vostru, din fratii vostri,...
Pe drumuri de tara, prin praf si prin vantPornit-ati odata cantand si plangandSa duceti solia iertarii de SusSarmanelor inimi ce n-au pe Iisus i ce frumoase erau picioarele celor ce vesteau pacea, ale celor ce vesteau Evanghelia (Rom. 10, 15). Ce slujba mareata face acela ce intoarce pe cel pacatos de la ratacirea caii lui si acela ce mantuieste suflete de la moarte (Iacov 5, 19-20), aducandu-le la Domnul Iisus.
Dar unde va este acum ravna si dragostea de altadata, care va purta atunci pe drumuri, la zeci si sute de km de satele voastre?V-ati intors in tabara ? V-ati intors fiecare la ale sale? Sau la ale altora?Nu! Locul vostru nu-i acolo! Scopul vostru nu trebuie sa fie de a va face avere pamanteasca nici de a castiga slava pamanteasca, ci de a castiga suflete pentru Domnul si de a castiga slava cereasca prin statornicia slujbei voastre pana la sfarsit pe calea pe care ati pornit de la inceput de a rascoli inimile cu Cuvantul cel viu si lucrator al lui Dumnezeu. De a aprinde satele si orasele iarasi cu focul Cuvantului Sfant.
Noaptea a inaintat atat de mult. E lipsa de lumina, de cuvant limpede si aprins, pentru ca acei rataciti sa se intoarca iarasi la Domnul. Aprindeti-va in inimi flacara credintei si apoi mergeti iarasi sa aprindeti si pe altii cu aceasta flacaraO voi, frati care v-ati bucurat de binefacerile mantuirii, ce fericiti ati fost cand aduceati la ascultarea credintei pe multi din neamul vostru, din fratii vostri,...
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului