RUGĂCIUNEA DOMNEASCĂ „Tatăl Nostru”
Care este cel mai desavarsit model de rugaciune? Modelul cel mai desavarsit de rugaciune este Rugaciunea Domneasca, adica: Tatal nostru, Care esti in ceruri, Sfinteasca-se numele Tau; Vie imparatia Ta; Faca-se voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi; i ne iarta noua greselile noastre, precum si []Care este cel mai desavarsit model de rugaciune?Modelul cel mai desavarsit de rugaciune este Rugaciunea Domneasca, adica:Tatal nostru, Care esti in ceruri, Sfinteasca-se numele Tau; Vie imparatia Ta; Faca-se voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi; i ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri; si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau. Ca a Ta este imparatia si puterea si slava in veci. Amin! (Matei 6, 9-13).
Care este obarsia rugaciunii Tatal nostru?Obarsia rugaciunii Tatal nostru este cu totul si in toate cuvintele ei dumnezeiasca, fiind alcatuita de Dumnezeu Fiul, adica de insusi Mantuitorul nostru, la rugamintea unuia dintre Apostoli: Doamne, invata-ne si pe noi sa ne rugam (Luca 11, 1). Atunci Mantuitorul i-a invatat rugaciunea Tatal nostru (Matei 6, 9-13). Deci, cand rostim aceasta rugaciune, graim insesi cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos; ne rugam cu adevarat in numele Domnului Iisus Hristos. De aceea, se numeste Rugaciunea Domneasca.
Prin ce se deosebeste Rugaciunea Domneasca de celelalte rugaciuni?Rugaciunea Domneasca, cea mai de seama dintre toate rugaciunile, se deosebeste prin puterea ei, prin usurinta de a fi inteleasa si prin bogatia cugetarilor ei.
Marea putere a rugaciunii Tatal nostru sta in faptul ca prin ea nu numai ca ne rugam impreuna cu Iisus Hristos, Ci ne rugam cu insesi cuvintele Mantuitorului . Dumnezeu singur a putut sa invete cum ar vrea sa fie rugat . De buna seama, acestei rugaciuni i se potriveste cel mai bine cuvantul Domnului: Orice veti cere de la Tatal intru numele Meu, va va da voua (Ioan 16, 23).
Rugaciunea Tatal nostru este cea mai usoara de inteles dintre toate rugaciunile. Ea este rugaciunea oricui crede in Dumnezeu. Rugaciunea Domneasca pe cat este de restransa in cuvinte, pe atat este de cuprinzatoare in sens [1]. In rugaciunea Tatal nostru avem cereri pentru toate trebuintele sufletesti si trupesti; deci pentru toate bunatatile ceresti si pamantesti. Toate cate le cerem in rugaciunile noastre se afla cuprinse in Rugaciunea Domneasca. De veti strabate toate rugaciunile, zice Fericitul Augustin, nu veti afla nimic care sa nu fie cuprins in Rugaciunea Domneasca.
Din cate parti este alcatuita Rugaciunea Domneasca?Rugaciunea Domneasca este alcatuita din trei parti: chemare, cereri si incheiere.
Care este chemarea si ce inseamna?Chemarea (invocatia) este: Tatal nostru, Care esti in ceruri . Aceasta chemare ne pune in adevarata stare de rugaciune; ne inalta mintea la Dumnezeu si ne intareste increderea in El, ca Tata, ca Parinte (Rom. 7, 15).1. Cuvantul Tata desteapta incredere, ne aduce aminte de harurile primite de la Dumnezeu[2] si ne invata ca acela care vrea sa se roage lui Dumnezeu nu trebuie sa vina inaintea Lui numai ca o faptura a Lui, ci ca un fiu al Lui dupa har, fiindca daca nu este fiu, nu poate sa-L numeasca Tata. Iar acest har al infierii l-a dat Iisus Hristos celor care cred intr- insul, dupa cum graieste Scriptura: i celor cati L-au primit, care cred in numele Lui, le-a dat putere ca sa se faca fii ai lui Dumnezeu [3]. Iisus Hristos invatandu-ne sa numim pe Stapanul si Facatorul a toate, pe Dumnezeu, Tatal nostru, odata cu aceasta si in acelasi timp hotaraste eliberarea noastra din muncile vesnice, izbavirea sufletelor, mantuirea, infierea ca fii ai lui Dumnezeu, mostenirea slavei Sale, care ne este fagaduita, unirea cu singurul Sau Fiu si, in sfarsit, revarsarea peste noi a Sfantului Sau Duh .
Nici un muritor n-ar indrazni sa dea aceasta numire Celui Atotputernic, daca nu ne-ar fi ingaduit Fiul Sau cel Unul Nascut. in psalmi, in prooroci si chiar in Lege sunt mii de rugaciuni, dar nu aflam pe nimeni rugandu-se si numind pe Dumnezeu Tata, ci il rugam ca pe Dumnezeu si Stapan, asteptand pe Cel ce revarsa duhul infierii . Dumnezeu vrea sa fie iubit, de aceea ingaduie sa fie numit Tata, ne spune Fericitul Augustin, fiindca aceasta numire este plina de dragoste si aprinde dragostea. Copilul numeste tata pe cel caruia ii datoreaza viata, iar noi numim Tata pe Dumnezeu, fiindca El este Facatorul nostru (Deut. 32, 6).2. Zicem Tatal nostru , nu Tatal meu , pentru ca noi toti suntem frati si ne rugam unii pentru altii. Aceasta chemare ne invata ca, precum Dumnezeu este Tatal nostru al tuturor, tot astfel suntem datori si noi credinciosii sa fim frati intre noi si sa ne rugam nu numai pentru noi, ci si pentru toti fratii nostri, unul pentru altul, precum ne invata Scriptura: Rugati-va unul pentru altul, ca sa va vindecati (Iacov 5, 16). in Rugaciunea Domneasca fiecare se roaga pentru toti si toti pentru unul; ea este rugaciunea obsteasca si a tuturor crestinilor[4]. Nevoia ne sileste sa ne rugam pentru noi, dar dragostea frateasca ne indeamna sa ne rugam pentru altii[5]. Iisus Hristos insusi zice ca noi toti suntem frati (Matei 23, 8). Altadata, El numeste frati pe Sfintii Apostoli (Matei 28, 10), iar Apostolii numesc frati pe credinciosi (Rom. l, 13 s.u.) De altfel, drept este sa se numeasca frati cei ce au un singur si acelasi Tata in cer[6]. Deci cuvantul Tata arata ca trebuie sa iubim pe Dumnezeu; iar cuvantul nostru , ca trebuie sa iubim pe aproapele. Domnul unitatii noastre, spune Ciprian, n-a vrut ca rugaciunea noastra sa fie de unul singur si oarecum egoista, si a tuturor, obsteasca[7]. Cuvantul nostru netezeste toate nepotrivirile si deosebirile de stare si de avere si face, deopotriva, pe cel lipsit la fel cu cel avut si pe cel supus la fel cu cel ce stapaneste [8].3. Zicem Care esti in ceruri pentru ca Dumnezeu ingaduie sa fie vazut numai in ceruri, desi este pretutindeni. Pre Dumnezeu a-L vedea, nu este cu putinta oamenilor [9] si nimeni nu L-a vazut vreodata; Fiul cel Unul-Nascut, Care este in sanul Tatalui, Acela L-a facut cunoscut (Ioan 1, 18). Totusi, ingerii vad pururea fata lui Dumnezeu, Care este in ceruri (Matei 18, 10), iar cei drepti la inima vor vedea fata Lui (Ps.10, 7) la inviere, cand vor fi ca ingerii lui Dumnezeu (Matei 22, 30). Cuvantul acela ce zice: in ceruri ne invata ca, in timpul cand ne rugam, sa inaltam mintea si toata gandirea noastra de la cele pamantesti si stricacioase la ceruri, spre cele nestricacioase fiindca harul si bogatia binefacerilor Sale straluceste mai ales in ceruri [10]. Cuvintele Care esti in ceruri ne aduc aminte ca menirea noastra trece dincolo de marginile vietii de acum; ca dincolo de lumea aceasta se afla casa Tatalui nostru (Ioan 14, 2), care ne asteapta: catpentru noi, cetatea noastra este in ceruri, de unde asteptam Mantuitor pe Domnul nostru Iisus Hristos (Filip. 3, 20). Aici Domnul, invatandu-te sa chemi pe Tatal Cel din ceruri, iti aminteste de patria cea buna, ca, sadindu-ti o dorinta mai puternica a celor bune, sa te puna pe calea ce te duce iarasi la patria ta [11].
Cate cereri cuprinde partea a doua a rugaciunii Domnesti?Partea a doua a Rugaciunii Domnesti cuprinde sapte cereri. Darurile Sfantului Duh sunt sapte (Isaia 11, 3; Rom. 12, 6 s.u.) si tot sapte sunt si cererile Rugaciunii Domnesti. Iar inconjurarea Ierihonului cu chivotul Vechiului Testament de sapte ori si daramarea zidurilor acestei cetati (Iosua 6, 3-20), preinchipuie cele sapte cereri ale Rugaciunii Domnesti si lucrarile ei.
Care este intaia cerere din Rugaciunea Domneasca si ce inseamna aceasta cerere?Cererea intai din Rugaciunea Domneasca este: Sfinteasca-se numele Tau , si inseamna ca numele Tatalui se sfinteste in noi si de catre noi, cand noi ne sfintim pe noi insine cu viata cucernica si imbunatatita intru slava numelui Sau [12]. Numele lui Dumnezeu este sfant din fire [13], ca zice: Sfant este numele Lui (Luca 1, 49); si zicem sfinteasca-se numele Tau , nu ca si cum am dori ca Dumnezeu sa se sfinteasca prin rugaciunile noastre ; nici nu putem spune despre El ca s-ar putea sfinti in felul cum se sfintesc oamenii; adica prin cat mai mare departare de rele si prin necontenita inaintare intru implinirea faptelor bune (virtutilor). Ci prin aceasta zicere: rostim limpede si raspicat numai sfintenia ce El o are . Cerem de la El ca numele Lui sa se sfinteasca in noi . Sau, de vreme ce esti sfant, sfinteste si intru noi numele Tau. Sfinteste-ne si pe noi, ca fiind ai Tai sa sfintim numele Tau si ca un sfant sa fie propovaduit intru noi si preaslavit, iar nu sa se huleasca din pricina noastra . Iar Sfantul Ioan Gura de Aur ne spune ca se zice sfinteasca- se numele Tau, in loc de preamareasca-se numele Tau de catre toti oamenii si de catre toata faptura .
Preamarim numele lui Dumnezeu, ducand o viata cucernica, impodobita cu virtuti si fapte bune, de la care oamenii sa se indemne sa slaveasca numele lui Dumnezeu . Cu alte cuvinte, oricine rosteste Tatal nostru sfinteasca-se numele Tau isi ia indatorirea sa preamareasca prin faptele si vorbele sale pe Dumnezeu, asa incat sa se implineasca in el porunca lui Iisus Hristos: Asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, incat sa vada faptele voastre cele bune si sa slaveasca pe Tatal vostru Cel din ceruri (Matei 5, 16). Deci, lucru de capetenie al cererii sfinteasca-se numele Tau este nu numai sa nu se huleasca numele lui Dumnezeu prin viata noastra, ci si sa se slaveasca si sa se sfinteasca[14]. Sfintim numele Tatalui nostru cel dupa har, Care este in ceruri, omorand pofta pamanteasca si curatindu-ne de patimile aducatoare de stricaciune . Preamarim prin fapte numele lui Dumnezeu atunci cand ne intocmim intreaga viata spre cinstirea lui Dumnezeu si a sfintilor, prietenii Sai (Iacov 2, 23), spre propovaduirea, cinstirea si apararea Bisericii Sale. Preamarim prin cuvinte numele lui Dumnezeu atunci, cand toata vorba noastra va fi o lauda necontenita a lui Dumnezeu si a tuturor bunatatilor Lui.
Ce pedeapsa asteapta pe cei ce ocarasc numele lui Dumnezeu? Cine ocaraste pe Dumnezeu, pe sfinti, lucrurile si persoanele sfintite, adica injura (suduie) de cele sfante, acela huleste pe Dumnezeu; pacatul lui este fara iertare si se cheama pacat dracesc. Fata de acest pacat, toate celelalte pacate par usoare, fiindca hulitorul isi azvarle ocara impotriva lui Dumnezeu (IV Regi 19, 22). Ocararea unui bun conducator de stat, spune Fericitul Augustin, este o nelegiuire, a injura insa chiar pe Bunatatea cea desavarsita este inspaimantator! Tu, cel ce-ti deschizi gura impotriva Atotputernicului , striga ingrozit Sf. Efrem Sirul, nu te temi ca ar putea fi trimis foc din cer sa te mistuiasca? Dumnezeu pedepseste ingrozitor pe hulitori, nu numai in viata viitoare, ci si in aceasta pamanteasca. De pilda, Baltazar, rapitorul sfantelor vase din templul din Ierusalim, a fost ucis si imparatia lui daramata, chiar in noaptea cand a indraznit sa se foloseasca la betie de aceste sfante lucruri (Dan. 5). Senaherib, imparatul sirian, hulind pe Dumnezeu a murit ucis chiar de mana fiilor sai (IV Regi 19). Irod Agripa, imparatul iudeilor, ingaduind sa fie asemanat cu Dumnezeu, a murit ros de viermi (Fapte 12, 23) etc. Nu va amagiti, Dumnezeu nu se batjocoreste (Gal. 6, 7). Batjocoritorul isi ascute singur sabia care-1 va lovi . Daca celui ce ocaraste pe fratele sau ii este randuit focul cel vesnic (Matei 5, 22), dar pe aceia ce hulesc nu pe neamurile lor, ci chiar pe Dumnezeu, ce chin ii asteapta? intr-o zi, Fericitul Ieronim, fiind intrebat pentru ce infrunta cu atata asprime pe un hulitor de Dumnezeu, a raspuns: Cainele latra sa-si apere stapanul, atunci pot eu tacea cand Dumnezeul meu este suduit? Omoara-ma, dar de tacut nu voi tacea . Cand s-a cerut Sfantului Policarp, episcopul Smirnei (t 167), sa tagaduiasca pe Hristos, el a raspuns: Iata, se implinesc optzeci si sase de ani de cand il slujesc, fara ca El sa-mi fi facut vreodata vreun rau. Deci, cum as putea huli pe Dumnezeul si Mantuitorul meu? Cum preamarim pe Dumnezeu cu cuvantul?Preamarim pe Dumnezeu cu cuvantul ajutand la raspandirea invataturii crestine, ca toti aceia care nu cred si nici nu cunosc pe adevaratul Dumnezeu sa se intoarca si sa-L cunoasca, asa incat in ei si prin ei sa se slaveasca numele lui Dumnezeu . Apoi I1 preamarim rugindu-ne Lui sa dea sfantei Sale Biserici pastori imbunatatiti, care sa sporeasca propovaduirea Evangheliei in lume; si, de asemenea, sa dea popoarelor ocirmuitori intr-a caror pasnica ocirmuire, viata pasnica si netulburata sa traim, in toata cucernicia si curatia .
Care este a doua cerere din Rugaciunea Domneasca si cum se talcuieste?A doua cerere din Rugaciunea Domneasca este Vie imparatia Ta . Aceasta cerere se tilcuieste in trei chipuri: Dumnezeu sa imparateascapeste noi; imparatia Lui sa fie printre noi si imparatia Lui sa fie in noi.
Cand rostim cererea vie imparatia Ta , ne rugam sa ni se arate imparatia lui Dumnezeu, acea imparatie la care suntem chemati de Mantuitorul, cand zice: Veniti, binecuvantatii Parintelui Meu, mosteniti imparatia care este gatita voua (Matei 25, 34). Deci, cerem sa ne faca mostenitori ai cerestii Sale imparatti, adica ai fericirii vesnice. Venirea imparatiei lui Dumnezeu, care va fi mangaierea crestinilor, bucuria ingerilor si rusinarea pacatosilor, este acea imparatie care se va instapani la sfarsitul veacurilor. Cuvintele vie imparatia Ta sa fie strigatul de nerabdare al sufletului nostru nazuind spre cer, spre dreptate si pace, si bucurie intru Duhul Sfant (Rom. 14, 17).
Venirea imparatiei lui Dumnezeu atarna, fireste, de Tatal ceresc, insa, cerand sa vie imparatia Sa, ne rugam de asemenea, cu scopul ca aceasta imparatie sa se vadeasca, sa rodeasca si sa se desavarseasca si in noi. In aceasta imparatie, adica in toti cei ce tin pe Dumnezeu drept imparatul lor si se supun legilor Lui, Dumnezeu salasluieste ca intr-o cetate bine ocarmuita. Aici Tatal e de fata si Hristos imparateste cu Tatal, precum Insusi graieste: La El vom veni si locas la El vom face (Ioan 14, 23). Prin cererea vie imparatia Ta , ne rugam lui Dumnezeu, ca El, cu harul si cu dreptatea Sa si cu indurarea Sa sa imparateasca in noi toti, mai ales in inima noastra, iar nu pacatul . Vie imparatia Ta ne mai povatuieste sa nazuim la bunurile viitoare si sa cautam imparatia cerului si vesnicia . Cine a auzit pe Pavel spunand: Sa nu imparateasca pacatul in trupul nostru cel muritor, acela, curatindu-se pe sine in fapta si in gand si in cuvant, va spune lui Dumnezeu: Vie imparatia Ta .
La Cina cea de Taina, Hristos spune Ucenicilor Sai: Voi prietenii Mei sunteti daca veti face cate Eu poruncesc voua (Ioan 15, 14); iar in cea din urma porunca le zice: Mergeti in toata lumea si Propovaduiti Evanghelia la toata faptura (Marcu 16, 15). Oare, poate fi alta datorie mai mare, pentru o inima curata, decat a cauta sa lateasca cinstea si stralucirea unui fara de pereche Invatator si Prieten? Vie imparatia Ta e rugaciunea care a insufletit si s-a inaltat din inimile tuturor Sfintilor; a impins pe Sfintii Apostoli la cucerirea lumii si la biruinta credintei in Hristos; pentru ea si-au varsat sangele mii si mii de Mucenici, ori si-au inmormantat tineretea si si-au rastignit viata in smerenie, ascultare si in tacerea manastirilor nesfarsita ceata a sihastrilor si a calugarilor. Deci, dorinta de a face sa prisoseasca atat in noi, cat si in afara de noi imparatia lui Dumnezeu trebuie sa fie nazuinta oricarui crestin. Orice crestin este dator sa lateasca imparatia lui Dumnezeu in jurul sau printre noi. Dar aceasta imparatie exista chiar in lume (Matei 12, 28); ea este lucrarea lui Iisus Hristos, a Carui Evanghelie este numita: Evanghelia imparatiei (Matei 9, 35; I Cor. 15, 24-28) si daca totusi ne rugam sa vie este din pricina faptului ca ea inca nu a ajuns la cresterea deplina. Drept aceea datori suntem sa ajutam ca aceasta imparatie, asezata in lume, adica Biserica lui Hristos, sa se intinda peste tot pamantul si sa cuprinda in sanul ei pe toti oamenii, ca toti sa ajunga la cunostinta adevarului si sa se mantuiasca (I Tim. 2, 4). Aceasta datorie o implinim cu rugaciunea si cu fapta.
Care este a treia cerere din rugaciunea Domneasca si ce cuprinde ea?A treia cerere din Rugaciunea Domneasca este:,,Faca-se voia Ta, precum in cer si pe pamant . Adica, invredniceste-ne sa implinim voia Ta pe pamant, asa precum ingerii o implinesc in cer[15].
Sfantul Simion al Tesalonicului, luand temei de la Sfantul Grigorie al Nissei si de la Sfantul Maxim Marturisitorul, da acestei cereri urmatoarea talcuire: Fa-ne pe noi ca pe ingeri: adica fie si faca-se voia Ta in noi, precum in dansii; fie (in noi) voia Ta cea sfanta si fara prihana, ci nu voia noastra omeneasca, cea cu prihana . ingerii in cer asculta pe Dumnezeu de bunavoie si pururea si cu aceeasi ravna; se supun neincetat si sunt neclintiti in ascultarea si implinirea poruncilor lui Dumnezeu (Ps. 102, 21). Astfel, prin cererea fie voia Ta, precum in cer si pe pamant noi ne rugam Tatalui ceresc sa ne harazeasca darul de a trai pe pamant cu Puterile ceresti ; i dupa cum ingerii in ceruri se supun in toate, fara sa carteasca, vointei lui Dumnezeu, tot astfel si oamenii, toti, sa se supuna lui Dumnezeu pe pamant, fara mahnire si cu toata recunostinta . Voia lui Dumnezeu este insa aceea pe care a aratat-o Iisus Hristos si pe care El a implinit-o; si dorim implinirea vointei lui Dumnezeu in cer si pe pamant, fiindca una si alta ajuta la mantuirea noastra[16] si a tuturor oamenilor (I Tim. 2, 4). Deci, in primul rand, aceasta cerere nu este doar o datorie, ci o stare de desavarsire , este strigatul aprins de dragoste pentru imparatia lui Dumnezeu si un cantec de biruinta intru cinstirea nemarginitei Sale puteri. i in al doilea rand este un fapt de supunere al voii noastre la voia lui Dumnezeu, dupa insasi pilda Mantuitorului: M-am pogorat din cer, nu ca sa fac voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis pe Mine (Ioan 6, 38); este un semn de respect din partea supuseniei noastre sau, ca sa zicem asa, un suspin de increzatoare lasare in nadejdea lui Dumnezeu, atunci cand voia Lui trebuie implinita cu suferinta: Parinte, de voiesti, treaca paharul acesta de la Mine; insa nu voia Mea, ci voia Ta sa se faca (Luca 22, 42).
Care este a patra cerere din Rugaciunea Domneasca si ce cerem prin ea?A patra cerere din Rugaciunea Domneasca este: Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi . Adica, da-ne tot ce ne trebuie pentru intretinerea vietii trupesti si sufletesti.
Cererea a patra este zaua ce leaga cele trei cereri de mai inainte, privitoare la marirea, imparatia si voia Tatalui ceresc, de celelalte patru, care urmeaza si care au in vedere trebuintele, necazurile si nadejdea mantuirii noastre. incepand cu aceasta cerere si pana la sfarsitul Rugaciunii Domnesti este limpede ca ne rugam lui Dumnezeu pentru noi . Ca atare, cererea a patra s-ar putea prinde de a treia in acest chip: ca sa putem face voia Ta si sa dobandim fericirea vesnica, avem nevoie si de cele ce trebuie pentru intretinerea acestei vieti. Deci ca oameni ce suntem cerem si painea cea spre intarirea fiintei noastre, stiind ca si aceasta este (tot) de la Tine [17] si ca noi nu putem trai fara paine [18].1. Cineva s-ar putea mira ca ne rugam numai pentru paine . Painea este insa...
Care este obarsia rugaciunii Tatal nostru?Obarsia rugaciunii Tatal nostru este cu totul si in toate cuvintele ei dumnezeiasca, fiind alcatuita de Dumnezeu Fiul, adica de insusi Mantuitorul nostru, la rugamintea unuia dintre Apostoli: Doamne, invata-ne si pe noi sa ne rugam (Luca 11, 1). Atunci Mantuitorul i-a invatat rugaciunea Tatal nostru (Matei 6, 9-13). Deci, cand rostim aceasta rugaciune, graim insesi cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos; ne rugam cu adevarat in numele Domnului Iisus Hristos. De aceea, se numeste Rugaciunea Domneasca.
Prin ce se deosebeste Rugaciunea Domneasca de celelalte rugaciuni?Rugaciunea Domneasca, cea mai de seama dintre toate rugaciunile, se deosebeste prin puterea ei, prin usurinta de a fi inteleasa si prin bogatia cugetarilor ei.
Marea putere a rugaciunii Tatal nostru sta in faptul ca prin ea nu numai ca ne rugam impreuna cu Iisus Hristos, Ci ne rugam cu insesi cuvintele Mantuitorului . Dumnezeu singur a putut sa invete cum ar vrea sa fie rugat . De buna seama, acestei rugaciuni i se potriveste cel mai bine cuvantul Domnului: Orice veti cere de la Tatal intru numele Meu, va va da voua (Ioan 16, 23).
Rugaciunea Tatal nostru este cea mai usoara de inteles dintre toate rugaciunile. Ea este rugaciunea oricui crede in Dumnezeu. Rugaciunea Domneasca pe cat este de restransa in cuvinte, pe atat este de cuprinzatoare in sens [1]. In rugaciunea Tatal nostru avem cereri pentru toate trebuintele sufletesti si trupesti; deci pentru toate bunatatile ceresti si pamantesti. Toate cate le cerem in rugaciunile noastre se afla cuprinse in Rugaciunea Domneasca. De veti strabate toate rugaciunile, zice Fericitul Augustin, nu veti afla nimic care sa nu fie cuprins in Rugaciunea Domneasca.
Din cate parti este alcatuita Rugaciunea Domneasca?Rugaciunea Domneasca este alcatuita din trei parti: chemare, cereri si incheiere.
Care este chemarea si ce inseamna?Chemarea (invocatia) este: Tatal nostru, Care esti in ceruri . Aceasta chemare ne pune in adevarata stare de rugaciune; ne inalta mintea la Dumnezeu si ne intareste increderea in El, ca Tata, ca Parinte (Rom. 7, 15).1. Cuvantul Tata desteapta incredere, ne aduce aminte de harurile primite de la Dumnezeu[2] si ne invata ca acela care vrea sa se roage lui Dumnezeu nu trebuie sa vina inaintea Lui numai ca o faptura a Lui, ci ca un fiu al Lui dupa har, fiindca daca nu este fiu, nu poate sa-L numeasca Tata. Iar acest har al infierii l-a dat Iisus Hristos celor care cred intr- insul, dupa cum graieste Scriptura: i celor cati L-au primit, care cred in numele Lui, le-a dat putere ca sa se faca fii ai lui Dumnezeu [3]. Iisus Hristos invatandu-ne sa numim pe Stapanul si Facatorul a toate, pe Dumnezeu, Tatal nostru, odata cu aceasta si in acelasi timp hotaraste eliberarea noastra din muncile vesnice, izbavirea sufletelor, mantuirea, infierea ca fii ai lui Dumnezeu, mostenirea slavei Sale, care ne este fagaduita, unirea cu singurul Sau Fiu si, in sfarsit, revarsarea peste noi a Sfantului Sau Duh .
Nici un muritor n-ar indrazni sa dea aceasta numire Celui Atotputernic, daca nu ne-ar fi ingaduit Fiul Sau cel Unul Nascut. in psalmi, in prooroci si chiar in Lege sunt mii de rugaciuni, dar nu aflam pe nimeni rugandu-se si numind pe Dumnezeu Tata, ci il rugam ca pe Dumnezeu si Stapan, asteptand pe Cel ce revarsa duhul infierii . Dumnezeu vrea sa fie iubit, de aceea ingaduie sa fie numit Tata, ne spune Fericitul Augustin, fiindca aceasta numire este plina de dragoste si aprinde dragostea. Copilul numeste tata pe cel caruia ii datoreaza viata, iar noi numim Tata pe Dumnezeu, fiindca El este Facatorul nostru (Deut. 32, 6).2. Zicem Tatal nostru , nu Tatal meu , pentru ca noi toti suntem frati si ne rugam unii pentru altii. Aceasta chemare ne invata ca, precum Dumnezeu este Tatal nostru al tuturor, tot astfel suntem datori si noi credinciosii sa fim frati intre noi si sa ne rugam nu numai pentru noi, ci si pentru toti fratii nostri, unul pentru altul, precum ne invata Scriptura: Rugati-va unul pentru altul, ca sa va vindecati (Iacov 5, 16). in Rugaciunea Domneasca fiecare se roaga pentru toti si toti pentru unul; ea este rugaciunea obsteasca si a tuturor crestinilor[4]. Nevoia ne sileste sa ne rugam pentru noi, dar dragostea frateasca ne indeamna sa ne rugam pentru altii[5]. Iisus Hristos insusi zice ca noi toti suntem frati (Matei 23, 8). Altadata, El numeste frati pe Sfintii Apostoli (Matei 28, 10), iar Apostolii numesc frati pe credinciosi (Rom. l, 13 s.u.) De altfel, drept este sa se numeasca frati cei ce au un singur si acelasi Tata in cer[6]. Deci cuvantul Tata arata ca trebuie sa iubim pe Dumnezeu; iar cuvantul nostru , ca trebuie sa iubim pe aproapele. Domnul unitatii noastre, spune Ciprian, n-a vrut ca rugaciunea noastra sa fie de unul singur si oarecum egoista, si a tuturor, obsteasca[7]. Cuvantul nostru netezeste toate nepotrivirile si deosebirile de stare si de avere si face, deopotriva, pe cel lipsit la fel cu cel avut si pe cel supus la fel cu cel ce stapaneste [8].3. Zicem Care esti in ceruri pentru ca Dumnezeu ingaduie sa fie vazut numai in ceruri, desi este pretutindeni. Pre Dumnezeu a-L vedea, nu este cu putinta oamenilor [9] si nimeni nu L-a vazut vreodata; Fiul cel Unul-Nascut, Care este in sanul Tatalui, Acela L-a facut cunoscut (Ioan 1, 18). Totusi, ingerii vad pururea fata lui Dumnezeu, Care este in ceruri (Matei 18, 10), iar cei drepti la inima vor vedea fata Lui (Ps.10, 7) la inviere, cand vor fi ca ingerii lui Dumnezeu (Matei 22, 30). Cuvantul acela ce zice: in ceruri ne invata ca, in timpul cand ne rugam, sa inaltam mintea si toata gandirea noastra de la cele pamantesti si stricacioase la ceruri, spre cele nestricacioase fiindca harul si bogatia binefacerilor Sale straluceste mai ales in ceruri [10]. Cuvintele Care esti in ceruri ne aduc aminte ca menirea noastra trece dincolo de marginile vietii de acum; ca dincolo de lumea aceasta se afla casa Tatalui nostru (Ioan 14, 2), care ne asteapta: catpentru noi, cetatea noastra este in ceruri, de unde asteptam Mantuitor pe Domnul nostru Iisus Hristos (Filip. 3, 20). Aici Domnul, invatandu-te sa chemi pe Tatal Cel din ceruri, iti aminteste de patria cea buna, ca, sadindu-ti o dorinta mai puternica a celor bune, sa te puna pe calea ce te duce iarasi la patria ta [11].
Cate cereri cuprinde partea a doua a rugaciunii Domnesti?Partea a doua a Rugaciunii Domnesti cuprinde sapte cereri. Darurile Sfantului Duh sunt sapte (Isaia 11, 3; Rom. 12, 6 s.u.) si tot sapte sunt si cererile Rugaciunii Domnesti. Iar inconjurarea Ierihonului cu chivotul Vechiului Testament de sapte ori si daramarea zidurilor acestei cetati (Iosua 6, 3-20), preinchipuie cele sapte cereri ale Rugaciunii Domnesti si lucrarile ei.
Care este intaia cerere din Rugaciunea Domneasca si ce inseamna aceasta cerere?Cererea intai din Rugaciunea Domneasca este: Sfinteasca-se numele Tau , si inseamna ca numele Tatalui se sfinteste in noi si de catre noi, cand noi ne sfintim pe noi insine cu viata cucernica si imbunatatita intru slava numelui Sau [12]. Numele lui Dumnezeu este sfant din fire [13], ca zice: Sfant este numele Lui (Luca 1, 49); si zicem sfinteasca-se numele Tau , nu ca si cum am dori ca Dumnezeu sa se sfinteasca prin rugaciunile noastre ; nici nu putem spune despre El ca s-ar putea sfinti in felul cum se sfintesc oamenii; adica prin cat mai mare departare de rele si prin necontenita inaintare intru implinirea faptelor bune (virtutilor). Ci prin aceasta zicere: rostim limpede si raspicat numai sfintenia ce El o are . Cerem de la El ca numele Lui sa se sfinteasca in noi . Sau, de vreme ce esti sfant, sfinteste si intru noi numele Tau. Sfinteste-ne si pe noi, ca fiind ai Tai sa sfintim numele Tau si ca un sfant sa fie propovaduit intru noi si preaslavit, iar nu sa se huleasca din pricina noastra . Iar Sfantul Ioan Gura de Aur ne spune ca se zice sfinteasca- se numele Tau, in loc de preamareasca-se numele Tau de catre toti oamenii si de catre toata faptura .
Preamarim numele lui Dumnezeu, ducand o viata cucernica, impodobita cu virtuti si fapte bune, de la care oamenii sa se indemne sa slaveasca numele lui Dumnezeu . Cu alte cuvinte, oricine rosteste Tatal nostru sfinteasca-se numele Tau isi ia indatorirea sa preamareasca prin faptele si vorbele sale pe Dumnezeu, asa incat sa se implineasca in el porunca lui Iisus Hristos: Asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, incat sa vada faptele voastre cele bune si sa slaveasca pe Tatal vostru Cel din ceruri (Matei 5, 16). Deci, lucru de capetenie al cererii sfinteasca-se numele Tau este nu numai sa nu se huleasca numele lui Dumnezeu prin viata noastra, ci si sa se slaveasca si sa se sfinteasca[14]. Sfintim numele Tatalui nostru cel dupa har, Care este in ceruri, omorand pofta pamanteasca si curatindu-ne de patimile aducatoare de stricaciune . Preamarim prin fapte numele lui Dumnezeu atunci cand ne intocmim intreaga viata spre cinstirea lui Dumnezeu si a sfintilor, prietenii Sai (Iacov 2, 23), spre propovaduirea, cinstirea si apararea Bisericii Sale. Preamarim prin cuvinte numele lui Dumnezeu atunci, cand toata vorba noastra va fi o lauda necontenita a lui Dumnezeu si a tuturor bunatatilor Lui.
Ce pedeapsa asteapta pe cei ce ocarasc numele lui Dumnezeu? Cine ocaraste pe Dumnezeu, pe sfinti, lucrurile si persoanele sfintite, adica injura (suduie) de cele sfante, acela huleste pe Dumnezeu; pacatul lui este fara iertare si se cheama pacat dracesc. Fata de acest pacat, toate celelalte pacate par usoare, fiindca hulitorul isi azvarle ocara impotriva lui Dumnezeu (IV Regi 19, 22). Ocararea unui bun conducator de stat, spune Fericitul Augustin, este o nelegiuire, a injura insa chiar pe Bunatatea cea desavarsita este inspaimantator! Tu, cel ce-ti deschizi gura impotriva Atotputernicului , striga ingrozit Sf. Efrem Sirul, nu te temi ca ar putea fi trimis foc din cer sa te mistuiasca? Dumnezeu pedepseste ingrozitor pe hulitori, nu numai in viata viitoare, ci si in aceasta pamanteasca. De pilda, Baltazar, rapitorul sfantelor vase din templul din Ierusalim, a fost ucis si imparatia lui daramata, chiar in noaptea cand a indraznit sa se foloseasca la betie de aceste sfante lucruri (Dan. 5). Senaherib, imparatul sirian, hulind pe Dumnezeu a murit ucis chiar de mana fiilor sai (IV Regi 19). Irod Agripa, imparatul iudeilor, ingaduind sa fie asemanat cu Dumnezeu, a murit ros de viermi (Fapte 12, 23) etc. Nu va amagiti, Dumnezeu nu se batjocoreste (Gal. 6, 7). Batjocoritorul isi ascute singur sabia care-1 va lovi . Daca celui ce ocaraste pe fratele sau ii este randuit focul cel vesnic (Matei 5, 22), dar pe aceia ce hulesc nu pe neamurile lor, ci chiar pe Dumnezeu, ce chin ii asteapta? intr-o zi, Fericitul Ieronim, fiind intrebat pentru ce infrunta cu atata asprime pe un hulitor de Dumnezeu, a raspuns: Cainele latra sa-si apere stapanul, atunci pot eu tacea cand Dumnezeul meu este suduit? Omoara-ma, dar de tacut nu voi tacea . Cand s-a cerut Sfantului Policarp, episcopul Smirnei (t 167), sa tagaduiasca pe Hristos, el a raspuns: Iata, se implinesc optzeci si sase de ani de cand il slujesc, fara ca El sa-mi fi facut vreodata vreun rau. Deci, cum as putea huli pe Dumnezeul si Mantuitorul meu? Cum preamarim pe Dumnezeu cu cuvantul?Preamarim pe Dumnezeu cu cuvantul ajutand la raspandirea invataturii crestine, ca toti aceia care nu cred si nici nu cunosc pe adevaratul Dumnezeu sa se intoarca si sa-L cunoasca, asa incat in ei si prin ei sa se slaveasca numele lui Dumnezeu . Apoi I1 preamarim rugindu-ne Lui sa dea sfantei Sale Biserici pastori imbunatatiti, care sa sporeasca propovaduirea Evangheliei in lume; si, de asemenea, sa dea popoarelor ocirmuitori intr-a caror pasnica ocirmuire, viata pasnica si netulburata sa traim, in toata cucernicia si curatia .
Care este a doua cerere din Rugaciunea Domneasca si cum se talcuieste?A doua cerere din Rugaciunea Domneasca este Vie imparatia Ta . Aceasta cerere se tilcuieste in trei chipuri: Dumnezeu sa imparateascapeste noi; imparatia Lui sa fie printre noi si imparatia Lui sa fie in noi.
Cand rostim cererea vie imparatia Ta , ne rugam sa ni se arate imparatia lui Dumnezeu, acea imparatie la care suntem chemati de Mantuitorul, cand zice: Veniti, binecuvantatii Parintelui Meu, mosteniti imparatia care este gatita voua (Matei 25, 34). Deci, cerem sa ne faca mostenitori ai cerestii Sale imparatti, adica ai fericirii vesnice. Venirea imparatiei lui Dumnezeu, care va fi mangaierea crestinilor, bucuria ingerilor si rusinarea pacatosilor, este acea imparatie care se va instapani la sfarsitul veacurilor. Cuvintele vie imparatia Ta sa fie strigatul de nerabdare al sufletului nostru nazuind spre cer, spre dreptate si pace, si bucurie intru Duhul Sfant (Rom. 14, 17).
Venirea imparatiei lui Dumnezeu atarna, fireste, de Tatal ceresc, insa, cerand sa vie imparatia Sa, ne rugam de asemenea, cu scopul ca aceasta imparatie sa se vadeasca, sa rodeasca si sa se desavarseasca si in noi. In aceasta imparatie, adica in toti cei ce tin pe Dumnezeu drept imparatul lor si se supun legilor Lui, Dumnezeu salasluieste ca intr-o cetate bine ocarmuita. Aici Tatal e de fata si Hristos imparateste cu Tatal, precum Insusi graieste: La El vom veni si locas la El vom face (Ioan 14, 23). Prin cererea vie imparatia Ta , ne rugam lui Dumnezeu, ca El, cu harul si cu dreptatea Sa si cu indurarea Sa sa imparateasca in noi toti, mai ales in inima noastra, iar nu pacatul . Vie imparatia Ta ne mai povatuieste sa nazuim la bunurile viitoare si sa cautam imparatia cerului si vesnicia . Cine a auzit pe Pavel spunand: Sa nu imparateasca pacatul in trupul nostru cel muritor, acela, curatindu-se pe sine in fapta si in gand si in cuvant, va spune lui Dumnezeu: Vie imparatia Ta .
La Cina cea de Taina, Hristos spune Ucenicilor Sai: Voi prietenii Mei sunteti daca veti face cate Eu poruncesc voua (Ioan 15, 14); iar in cea din urma porunca le zice: Mergeti in toata lumea si Propovaduiti Evanghelia la toata faptura (Marcu 16, 15). Oare, poate fi alta datorie mai mare, pentru o inima curata, decat a cauta sa lateasca cinstea si stralucirea unui fara de pereche Invatator si Prieten? Vie imparatia Ta e rugaciunea care a insufletit si s-a inaltat din inimile tuturor Sfintilor; a impins pe Sfintii Apostoli la cucerirea lumii si la biruinta credintei in Hristos; pentru ea si-au varsat sangele mii si mii de Mucenici, ori si-au inmormantat tineretea si si-au rastignit viata in smerenie, ascultare si in tacerea manastirilor nesfarsita ceata a sihastrilor si a calugarilor. Deci, dorinta de a face sa prisoseasca atat in noi, cat si in afara de noi imparatia lui Dumnezeu trebuie sa fie nazuinta oricarui crestin. Orice crestin este dator sa lateasca imparatia lui Dumnezeu in jurul sau printre noi. Dar aceasta imparatie exista chiar in lume (Matei 12, 28); ea este lucrarea lui Iisus Hristos, a Carui Evanghelie este numita: Evanghelia imparatiei (Matei 9, 35; I Cor. 15, 24-28) si daca totusi ne rugam sa vie este din pricina faptului ca ea inca nu a ajuns la cresterea deplina. Drept aceea datori suntem sa ajutam ca aceasta imparatie, asezata in lume, adica Biserica lui Hristos, sa se intinda peste tot pamantul si sa cuprinda in sanul ei pe toti oamenii, ca toti sa ajunga la cunostinta adevarului si sa se mantuiasca (I Tim. 2, 4). Aceasta datorie o implinim cu rugaciunea si cu fapta.
Care este a treia cerere din rugaciunea Domneasca si ce cuprinde ea?A treia cerere din Rugaciunea Domneasca este:,,Faca-se voia Ta, precum in cer si pe pamant . Adica, invredniceste-ne sa implinim voia Ta pe pamant, asa precum ingerii o implinesc in cer[15].
Sfantul Simion al Tesalonicului, luand temei de la Sfantul Grigorie al Nissei si de la Sfantul Maxim Marturisitorul, da acestei cereri urmatoarea talcuire: Fa-ne pe noi ca pe ingeri: adica fie si faca-se voia Ta in noi, precum in dansii; fie (in noi) voia Ta cea sfanta si fara prihana, ci nu voia noastra omeneasca, cea cu prihana . ingerii in cer asculta pe Dumnezeu de bunavoie si pururea si cu aceeasi ravna; se supun neincetat si sunt neclintiti in ascultarea si implinirea poruncilor lui Dumnezeu (Ps. 102, 21). Astfel, prin cererea fie voia Ta, precum in cer si pe pamant noi ne rugam Tatalui ceresc sa ne harazeasca darul de a trai pe pamant cu Puterile ceresti ; i dupa cum ingerii in ceruri se supun in toate, fara sa carteasca, vointei lui Dumnezeu, tot astfel si oamenii, toti, sa se supuna lui Dumnezeu pe pamant, fara mahnire si cu toata recunostinta . Voia lui Dumnezeu este insa aceea pe care a aratat-o Iisus Hristos si pe care El a implinit-o; si dorim implinirea vointei lui Dumnezeu in cer si pe pamant, fiindca una si alta ajuta la mantuirea noastra[16] si a tuturor oamenilor (I Tim. 2, 4). Deci, in primul rand, aceasta cerere nu este doar o datorie, ci o stare de desavarsire , este strigatul aprins de dragoste pentru imparatia lui Dumnezeu si un cantec de biruinta intru cinstirea nemarginitei Sale puteri. i in al doilea rand este un fapt de supunere al voii noastre la voia lui Dumnezeu, dupa insasi pilda Mantuitorului: M-am pogorat din cer, nu ca sa fac voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis pe Mine (Ioan 6, 38); este un semn de respect din partea supuseniei noastre sau, ca sa zicem asa, un suspin de increzatoare lasare in nadejdea lui Dumnezeu, atunci cand voia Lui trebuie implinita cu suferinta: Parinte, de voiesti, treaca paharul acesta de la Mine; insa nu voia Mea, ci voia Ta sa se faca (Luca 22, 42).
Care este a patra cerere din Rugaciunea Domneasca si ce cerem prin ea?A patra cerere din Rugaciunea Domneasca este: Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi . Adica, da-ne tot ce ne trebuie pentru intretinerea vietii trupesti si sufletesti.
Cererea a patra este zaua ce leaga cele trei cereri de mai inainte, privitoare la marirea, imparatia si voia Tatalui ceresc, de celelalte patru, care urmeaza si care au in vedere trebuintele, necazurile si nadejdea mantuirii noastre. incepand cu aceasta cerere si pana la sfarsitul Rugaciunii Domnesti este limpede ca ne rugam lui Dumnezeu pentru noi . Ca atare, cererea a patra s-ar putea prinde de a treia in acest chip: ca sa putem face voia Ta si sa dobandim fericirea vesnica, avem nevoie si de cele ce trebuie pentru intretinerea acestei vieti. Deci ca oameni ce suntem cerem si painea cea spre intarirea fiintei noastre, stiind ca si aceasta este (tot) de la Tine [17] si ca noi nu putem trai fara paine [18].1. Cineva s-ar putea mira ca ne rugam numai pentru paine . Painea este insa...
