Vorbirea fratelui Popa Petru (Saucani) la nunta de la Sambateni iulie 1979 Tu ma inconjori pe dinapoi si pe dinainte si- i pui mana peste mine (Ps 139, 5). Slavit sa fie Domnul! Nu stiu de ce fiecare dintre noi asa mult ne bucuram sa fim inconjurati de dragostea celor din jurul nostru. Asa mult []Vorbirea fratelui Popa Petru (Saucani) la nunta de la Sambateni iulie 1979Tu ma inconjori pe dinapoi si pe dinainte si- i pui mana peste mine (Ps 139, 5).

Slavit sa fie Domnul!Nu stiu de ce fiecare dintre noi asa mult ne bucuram sa fim inconjurati de dragostea celor din jurul nostru. Asa mult ne bucuram atunci!Tinerii nostri dragi a caror nunta o sarbatorim acum se bucura de astazi mai mult, ca toti ii inconjoara cu dragostea lor. i aceasta, fiindca viata lor se afla inaintea lor. De aceea toti ii inconjoara cu dragostea.

Cand vine omul in aceasta lume, cat ii de mititel, toti il inconjoara cu dragoste, toti ii zambesc, toti il iubesc, toti il imbratiseaza, toti il inconjoara cu dragoste. Dar cand omul a trecut si viata lui ramane in urma lui, raman tot mai putini acei care il inconjoara cu dragostea lor. Raman doar cei mai apropiati. i, cand viata s-a scurs aproape intru totul, sunt foarte putini acei care il inconjoara cu dragostea lor.

Poate ca niste batrani, acum cand voi cantati la o nunta, stau undeva parasiti la o margine de sat, dezbracati si fara paine pe masa O, sarmanii! De ce nu-i mai inconjoara si pe ei cineva cu dragoste? Ei s-au dus si viata lor este in urma lor si poate chiar unii dintre cei mai apropiati ai lor vor spune: Apoi, mai bine i-ar pune Dumnezeu mila cu ei, ca sa nu se mai chinuiasca pe pamantul acesta .

O, fratii mei dragi, fiecare dintre noi suntem calatori. La unii a noastra viata este mai in urma Voi, tineri dragi, viata o aveti inaintea voastra.

Am vrea cu acest prilej sa ne gandim la o alta dragoste, despre care spune David in Psalmul 139 de care am amintit, la dragostea lui Dumnezeu: ca dragostea Lui ne inconjoara nu numai inaintea noastra, ci si inapoia noastra. Ne inconjoara si cand am trecut si viata ne-a ramas in urma, si nimeni nu se mai gandeste la noi Nimeni! Toti ne dau incet uitarii Atunci, frate, atunci adu-ti aminte ca exista totusi o dragoste: si aceasta-i dragostea lui Dumnezeu, care vrea sa ne inconjoare si pe dinainte, si pe dinapoi.

Zilele trecute am vazut un copil pe care maica-sa il invata sa umble. Facea doi pasi si era gata sa cada, dar asa de fericit si bucuros era cand putea sa faca doi sau trei pasi!Un brat al mamei era inaintea lui un brat al mamei era inapoia luiIar fata ei zambitoare si plina de dragoste era deasupra lui si zambea, si vegheaVa cadea in fata? Mana mamei il sprijineste, iar el va cadea in bratele mamei si nu va pica cu fata pe foc!Va cadea in spate? Va afla bratele mamei si nu va cadea ca sa nu se mai scoale.

O, fratii mei dragi, dragostea lui Dumnezeu vegheaza asupra noastra! Cunoasteti voi aceasta dragoste? Va puteti voi bucura de ea? Ca va inconjoara si pe dinapoi si va inconjoara si pe dinainte.

In aceste momente, poate sunt multi care vor spune: Binecuvantata sa fie dragostea dulce a lui Hristos, caci cu mine asa s-a purtat. De cate ori era sa cad, dar Mana Lui m-a sprijinit, bratele Sale nu m-au lasat.

Pentru ca sa intelegem oarecum mai bine aceste cuvinte, am vrea sa ne aducem aminte de Israel. Israel, iubitul lui Dumnezeu, poporul lui Dumnezeu, alesul lui Dumnezeu Acela de care Domnul S-a ocupat atat de mult, pentru ca l-a iubit atat de mult cum atat de dragi I-ati fost si fratiile voastre, ca, daca nu I-ati fi fost dragi, n-ati fi la nunta aceasta de data aceasta. Pe Israel, Dumnezeu l-a scos din Egipt: Hai, fiul Meu, ca ai rabdat destul, ai fost rob de multa vreme, ai facut destule caramizi Dumnezeul tau si al parintilor tai i-a adus aminte de tine si nu te mai lasa in locul acesta Vreau sa-Mi slujesti Mie! Vreau sa-ti daruiesc o ara, o Patrie mai buna si mai fericita .

Iar Israel a ascultat glasul lui Dumnezeu prin trimisul lui Dumnezeu, prin Moise, omul ales, omul iubit, omul acela cu care Dumnezeu impreuna a lucrat. Doamne, fii binecuvantat, ca in toate vremile Tu nu ai vrut sa lucrezi numai Singur, ci i-ai luat de aici de jos, dintre noi, oameni ca si noi, cu care ai lucrat impreuna si prin care Tu ai vorbit, si prin care Tu i-ai calauzit si pe ai Tai spre ara cea Minunata.

Israel a iesit din Egipt, iar Dumnezeu era inaintea lor! V-aduceti aminte de stalpul acela de foc, de stalpul acela de nor! Pe o parte era lumina, pe o parte era umbraEra dragostea si sfintenia lui Dumnezeu.

Era puterea si smerenia lui Dumnezeu.

In stalpul acela de foc era El, era Iisus, era Fiul lui Dumnezeu. Era Acela Care il iubea pe Israel.

Dumnezeu era inaintea lor Inaintea lorInaintea lor era marea Inaintea lor era pustiaInaintea lor erau serpii cei veninosiInaintea lor erau canaanitii Inaintea lor erau fiii lui Anac, niste uriasi, pe langa care Israel spunea: Noi suntem numai niste lacuste .

O, Israele, nu tremura, ca inaintea ta merge Dumnezeu, merge Hristos. Inaintea ta e Acela care te-a scos pe tine din casa robiei. El te inconjoara pe dinainte. Poti sa te duci, Israele, linistit. Nu marea sau moartea, nu canaanitii Ci Dumnezeu merge inaintea ta si apoi vin ei, dusmanii tai.

V-aduceti aminte ca, abia ajunsi la Marea Rosie, stalpul de nor era inaintea lor Le croia caleaO, binecuvantat stalp de nor si de foc!Noptile in partile acelea erau racoroase, erau friguroase. Un tanar spunea cu multi ani inainte: Noaptea tremuram de frig, iar ziua ma topeam de caldura . Asa era. Noptile erau racoroase, iar zilele, foarte calduroase. Dar noaptea, stalpul acela de foc care era lumina ii lumina, dar ii si incalzea. O, ce lumina dulce era lumina aceea! Fiecaruia i se parea ca este lumina lui Fiecare putea sa spuna: Lumina mea , Domnul meu Lumina mea! i Dumnezeu era in nor. i Dumnezeu era in stalp.

Iar ziua, cand era cald, acel stalp, care noaptea ii incalzea si le facea lumina, ziua le tinea racoare. Puteau sa se duca linistiti la vremea aceea, macar ca era arsita zilei, caci Dumnezeul lor era racoarea lor. Ce umblare dulce, ce umblare scumpa a fost umblarea aceasta! Ferice de cei care o cunosc! Ferice de voi, copii ai lui Dumnezeu!Faraon, dupa ce vazu ca israelitenii au plecat, s-a suparat: Cine ne va mai face caramizi? De ce i-am lasat sa plece? Hai din urma, sa-i ajungem .

Ce a facut atunci Dumnezeu? S-a mutat si a venit inapoia poporului Israel. Dragostea care-i ducea si era inaintea lor, aceeasi dragoste i-a inconjurat si a venit inapoia lor intre Israel si Faraon. Mai putea sa faca ceva Faraon, cu toata puterea lui? Mai putea sa faca un pas, cand intre el si Israel statea Dumnezeu? Nu mai putea sa faca nimic!Asa-i pazeste Dumnezeu pe ai Lui!Asa-i pazeste Dumnezeu pe credinciosii Sai!Fratii mei cei dragi, Dumnezeu v-a scos din Egipt. Dumnezeu vrea sa va duca in Canaan, in Imparatia Lui Vesnica. Poate ca unii dintre noi sau mai multi chiar am facut multe caramizi lui Faraon, lui Adam cel vechi.

Odata si odata a trimis Dumnezeu si la noi pe un om al Sau si ne-a spus si noua: Iesiti din locul acesta. Ati facut destule caramizi lui Faraon .

Lui Faraon i-ar fi placut daca Israel ar fi mers in pustie jumatate de zi sau trei zile, dar iarasi sa se intoarca inapoi si sa faca numarul de caramizi, asa cum multi dintre noi am facut. Caci dimineata ne-am dus la biserica si ne-am rugat lui Dumnezeu frumos si am spus cu aceeasi gura Tatal nostru Care esti in ceruri cu care pe urma am blestemat i am facut cu aceeasi mana sfanta Cruce, cu care pe urma am lovit si am furat, si am facut rau. De o astfel de slujire s ar fi bucurat Faraon sa-i faca Israel. Putea sa se duca numai pana undeva, dar iarasi sa se intoarca inapoi si iarasi sa fie robii lui.

Dar Moise nu s-a targuit! Moise n-a cedat. El a spus: Faraoane, cu noi ai terminat! Noi nu-ti mai facem nici o caramida! Noi vrem sa-I slujim lui Dumnezeu cu toata viata noastra. Noi nu ne vom intoarce inapoi niciodata .

Atunci lasati-ne macar pruncii vostri Vedeti cum sopteste si azi diavolul: Duceti-va voi, dar sa lasati copiii, sa lasati sotiile .

Lasati copiii, lasati sotiile! Duceti-va voi la biserica. Puteti voi sa va duceti pana la nunta, pana la adunare, dar lasati-i pe ai vostri in robieMoise nu s-a targuit: Nu va ramane nici o unghie. Noi vrem sa-I slujim Dumnezeului nostru cu toti ai nostri . i de aceea mania lui Faraon s-a aprins atat de tare si s-a sculat, ca sa-i loveasca cu moarte si sa-i nimiceasca. Dar putea oare? Iisus era in nor, Iisus era in stalp Iisus era Acela care i-a schimbat locul de dinainte si a venit in urma lor.

Nu va bucurati voi, fiii lui Israel, ca aveti un astfel de Dumnezeu a Carui dragoste va ramane pe veci? Bucurati-va, caci dragostea Lui v-a inconjurat nu numai pe dinaintea voastra, ci si pe dinapoia voastra.

Fratii mei cei dragi, mai avem si noi de mers. Poate si inaintea noastra este o mare, noi nu o stimPoate si inaintea noastra este pustia, noi nu o cunoastemPoate si inaintea noastra sa fie uriasiiPoate si inaintea ta sa fie moartea ori cutitul, ori operatia, ori lacrimile, ori durereaDar tu esti copilul lui Dumnezeu, nu tremura! Nu-i operatia, nu-i cutitul, nu-i moartea, nu-s lacrimile, nici durereaE Hristos intre tine si operatie!E Hristos intre tine si pustiu!E Hristos intre tine si lacrimi!Nu-ti pierde nadejdea, caci tu ai un Dumnezeu Mare si Bun. Tu ai o dragoste vesnica, ce te inconjoara nu numai pe dinainte, ci te inconjoara si pe dinapoia ta. Caci si pe dinapoi poate sa vina primejdia, cum a venit la atatia si i-a lovit pe atatia, si i-a ajuns pe atatia.

Dar Dumnezeu [a fost] Acela care ne-a izbavit pana aici; si-n noptile noastre ne-a fost lumina, si-n iernile noastre ne-a fost caldura si-n arsitele noastre ne-a fost umbra. Ne-am dus la munca cantand cu drag si cu bucurie, ca si parintii nostri care erau la umbra lui Dumnezeu.

Astazi, cand atatia uita munca, [stim ca] parintii nostri pe noi ne-au invatat sa muncim. Ei au muncit cu drag, cantand, pentru ca ei erau la umbra lui Dumnezeu. Numai la racoarea Lui poti sa te duci vesel, poti sa te duci bucuros, poti sa te duci cantand, poti sa muncesti voios, poti sa lucrezi pentru tine si pentru casa ta, pentru societatea ta si pentru poporul tau.

Tu poti sa muncesti cu drag si cu bucurie la umbra lui Dumnezeu; racoarea lui Dumnezeu iti da putere, ca sa poti merge, sa nu cartesti,...