Sf. Ioan Gură de Aur – Comentariul capitolului 7 din Epistola I către Corinteni 1 ( III )
(Migne,P.
G. 61, 151-160) 4. Vai, vai! Unde a pus robia! Dupa cum taierea imprejur nu foloseste nimic iar netaierea imprejur nu vatama cu nimic, asa nici robia sau libertatea. i ca sa arate aceasta mai limpede, zice prin abuz de limbaj: insa si daca poti sa fii liber, mai degraba foloseste-te (I Corinteni 7, 21), [](Migne,P.
G. 61, 151-160)4. Vai, vai! Unde a pus robia! Dupa cum taierea imprejur nu foloseste nimic iar netaierea imprejur nu vatama cu nimic, asa nici robia sau libertatea. i ca sa arate aceasta mai limpede, zice prin abuz de limbaj: insa si daca poti sa fii liber, mai degraba foloseste-te (I Corinteni 7, 21), adica mai degraba ramai rob46. i de ce porunceste ca cel ce poate sa se elibereze [din robie] sa ramana totusi rob? [Face asta] vrand sa arate ca robia nu vatama cu nimic, ci chiar si foloseste. i nu trec cu vederea faptul ca unii spun ca mai degraba foloseste-te s-a zis despre libertate [nu despre robie]. Ei spun ca [el ar vrea sa zica aici]: De poti sa te eliberezi, elibereaza-te , insa, daca asa pricep ei, mult se impotriveste cuvantul [lor] la ceea ce a vrut sa spuna Pavel. Caci spre a-l mangaia pe rob si a-i arata ca nu este nedreptatit cu nimic [prin starea lui de robie], de aceea a poruncit sa nu fie liber.[ i asta a spus-o] pentru ca, [poate] ar fi zis careva: Pai cum? Daca nu pot, sa fiu nedreptatit si injosit? . Nu aceasta o spune, ci ceea ce am zis: vrea sa arate ca, [in ceea ce priveste credinta], nimic mai mult nu are cel devenit liber [decat cel rob]. Chiar daca ar fi in puterea ta eliberarea, ramai mai bine rob. Apoi adauga si pricina.
Caci cel chemat in Domnul rob este eliberat al Domnului. Asemenea si cel chemat liber este rob al lui Hristos (I Corinteni 7, 22). Fiindca in cele ce tin de Hristos amandoi sunt egali. La fel si tu si stapanul tau sunteti robi ai lui Hristos. Deci cum este robul liber? Pentru ca te-a eliberat pe tine cel ce ramai rob nu numai de pacat, ci si de robia din afara. Caci nu a lasat pe rob sa fie rob, nici pe om sa ramana in robie. Caci aceasta este minunatia47. i cum este liber robul, ramanand rob? Cand se leapada de patimi si de bolile sufletului, cand dispretuieste banii si lucrurile, si mania, si celelalte astfel de patimi.
Ati fost cumparati cu pret. Nu fiti robi oamenilor (I Corinteni 7, 23). Acest cuvant nu este doar pentru slugi, ci a fost spus si pentru cei liberi. Caci exista si rob care nu e rob, dar si liber care e rob. i cum, rob fiind, nu este rob? Cand le face toate pentru Dumnezeu, cand nu fatarniceste, nici nu face ceva de ochii oamenilor. Asta inseamna ca cel ce robeste oamenilor sa fie de fapt liber. i cum, iarasi, fiind cineva liber, se face rob? Cand slujeste oamenilor vreo slujba rea fie pentru lacomia pantecelui, fie pentru pofta banilor, fie pentru putere48. Caci unul ca acesta este mai rob decat toti, chiar daca este liber.
Ia aminte la amandoua aceste [situatii]. Rob era Iosif, insa nu rob oamenilor. De aceea si in robie era mai liber decat toti cei liberi. Nu a ingaduit stapanei ceea ce ea a vrut. Iarasi, libera era aceea, dar mai roaba decat toti, de vreme ce se lingusea si se ruga de sluga ei. Insa nu l-a induplecat pe cel liber sa faca ceea ce ea vroia. Prin urmare, nu robie era lucrul acesta, ci libertatea cea mai inalta. Caci cu ce l-a impiedicat robia pe acela spre virtute? Sa auda cei robi si cei liberi! Cine era rob? Slujitorul sau stapana? Cea care il ruga sau cel care dispretuia pe cea care il implora? Caci sunt si hotare pentru robi, puse de Dumnezeu. i pana unde trebuie ca ei sa pazeasca [poruncile stapanilor lor] si peste ce nu trebuie sa treaca chiar si aceasta este legiuit. Caci atunci cand stapanul nu porunceste ceva din cele ce nu sunt in acord cu Dumnezeu, trebuie ca robii sa urmeze [poruncilor] si sa se lase convinsi [sa faca ce li se spune]. Dar mai mult, nu. Asa devine cel rob liber.
Iar daca faci mai mult [decat ingaduie Dumnezeu], chiar daca esti liber, te-ai facut rob. Aceasta o spune in chip tainic cand zice: Nu fiti robi oamenilor 49. Iar daca nu acesta [e intelesul], ci ar fi poruncit sa lepadam pe stapani si sa ne luptam sa devenim liberi, cum indeamna: Fiecare in ceea ce a fost chemat in aceasta sa ramana ? i in alta parte: Cati sunteti robi sub jug socotiti pe stapanii vostri vrednici de toata cinstea si cei ce au stapani credinciosi si au parte de binefacerile lor sa nu-i dispretuiasca pentru ca sunt frati (I Timotei 6, 1-2)?Cand le scrie si efesenilor si colosenilor, le porunceste si le legiuieste aceleasi [lucruri]50. De unde e limpede ca [Pavel] nu nimiceste aceasta robie [vazuta], ci pe cea in care sunt si cei liberi de pe urma rautatii, care [robie] este preacumplita, chiar daca liber ar fi cel ce robeste ei.
Ce folos au avut fratii lui losif ca erau liberi? Nu erau mai robi decat toti robii, de vreme ce si minteau fata de tatal lor si catre negutatori graiau cele ce nu erau [adevarate] si catre fratele lor? Insa cel liber nu este astfel, ci pretutindeni si intru toate adevarat. i nimic nu poate sa-l robeasca pe el, nici lantul, nici robia, nici dragostea stapanei, ni strainatatea, ci el ramane liber pretutindenea. Caci aceasta, mai cu seama, este libertate: cand si in robie lumineaza.5. Astfel e crestinismul. Daruieste libertate in robie. i dupa cum un trup, prin fire neranit, atunci se arata neranit, cand primind o sageata nu patimeste nimic rau, asa si cel cu adevarat liber, atunci se arata [liber] cand, si stapani avand, el de fapt nu este rob. De aceea si porunceste sa ramana rob. Iar daca nu e cu putinta ca un rob sa fie crestin asa cum trebuie, paganii vor osandi multa slabiciune a dreptei credinte. Dar tot asa, daca vor invata ca robia nu vatama cu nimic dreapta credinta, vor admira propovaduirea [noastra].
Caci daca moartea nu ne vatama, nici biciuirile, nici lanturile, cu atat mai mult robia, focul si fierul, si miile de tiranii, si bolile, si saracia, si fiarele salbatice, si alte mii de lucruri mai cumplite decat acestea, nu au vatamat pe cei credinciosi, ci i-au facut chiar mai puternici. i cum va putea sa vatame robia? Nu aceasta robie vatama, iubitule, ci cea care e prin fire robie, adica cea a pacatului. Caci daca nu esti rob cu robia aceasta a pacatului, indrazneste si te veseleste. Nimeni nu va putea sa50 Ar fi de cugetat daca crestinii ar putea face rascoale pentru drepturi socio-politicc Caci orice revolutie sau rascoala se face pentru o schimbare pamanteasca, pe cand crestinul tinde catre o schimbare duhovniceasca, pentru vesnicie. Daca ar fi dezlegati de lumea aceasta, nu ar face asa ceva sau, cel putin, nu ar face-o pentru ei insisi, ci doar ca sa ajute pe fratii lor.te nedreptateasca cu nimic, caci e deprindere [ethos] nerobita. Iar daca esti robit cu aceasta robie [a pacatului], chiar de ai fi de mii de ori liber, nu ai nici un folos din libertate.
Ca ce folos este, spune-mi, cand nu robesti omului, dar te pleci patimilor? Caci oamenii adesea stiu sa crute, dar acei stapani [patimile] niciodata nu se satura de pierzania ta. Robesti omului? Insa si stapanul tau robeste tie, ingrijindu-se de hrana ta, purtand grija de sanatatea si hainele, si incaltamintea ta, si de toate celelalte. i nu te temi tu [desigur], daca nu te iei la certa cu stapanul -, cat se teme acela ca sa nu-ti lipseasca ceva din cele necesare. Insa acela [stapanul] zace, pe cand tu stai in picioare. i ce daca? Pentru ca asta nu o face numai el, ci si tu. Adesea, pe cand tu zaci si dormi cu placere, acela nu numai ca n-a stat nici macar in picioare, ci sufera mii de siliri in for si privegheaza mai abitir decat tine. Deci cum? Oare a patimit Iosif din partea stapanei ce a patimit aceea de pe urma poftei? Acesta nu a facut cele ce aceea a vrut sa-i porunceasca, pe cand aceea a facut toate cate le-a poruncit stapana ei, adica desfranarea. i nu a lasat-o pana cand nu a facut-o de rusine. Ce fel de stapana...
G. 61, 151-160) 4. Vai, vai! Unde a pus robia! Dupa cum taierea imprejur nu foloseste nimic iar netaierea imprejur nu vatama cu nimic, asa nici robia sau libertatea. i ca sa arate aceasta mai limpede, zice prin abuz de limbaj: insa si daca poti sa fii liber, mai degraba foloseste-te (I Corinteni 7, 21), [](Migne,P.
G. 61, 151-160)4. Vai, vai! Unde a pus robia! Dupa cum taierea imprejur nu foloseste nimic iar netaierea imprejur nu vatama cu nimic, asa nici robia sau libertatea. i ca sa arate aceasta mai limpede, zice prin abuz de limbaj: insa si daca poti sa fii liber, mai degraba foloseste-te (I Corinteni 7, 21), adica mai degraba ramai rob46. i de ce porunceste ca cel ce poate sa se elibereze [din robie] sa ramana totusi rob? [Face asta] vrand sa arate ca robia nu vatama cu nimic, ci chiar si foloseste. i nu trec cu vederea faptul ca unii spun ca mai degraba foloseste-te s-a zis despre libertate [nu despre robie]. Ei spun ca [el ar vrea sa zica aici]: De poti sa te eliberezi, elibereaza-te , insa, daca asa pricep ei, mult se impotriveste cuvantul [lor] la ceea ce a vrut sa spuna Pavel. Caci spre a-l mangaia pe rob si a-i arata ca nu este nedreptatit cu nimic [prin starea lui de robie], de aceea a poruncit sa nu fie liber.[ i asta a spus-o] pentru ca, [poate] ar fi zis careva: Pai cum? Daca nu pot, sa fiu nedreptatit si injosit? . Nu aceasta o spune, ci ceea ce am zis: vrea sa arate ca, [in ceea ce priveste credinta], nimic mai mult nu are cel devenit liber [decat cel rob]. Chiar daca ar fi in puterea ta eliberarea, ramai mai bine rob. Apoi adauga si pricina.
Caci cel chemat in Domnul rob este eliberat al Domnului. Asemenea si cel chemat liber este rob al lui Hristos (I Corinteni 7, 22). Fiindca in cele ce tin de Hristos amandoi sunt egali. La fel si tu si stapanul tau sunteti robi ai lui Hristos. Deci cum este robul liber? Pentru ca te-a eliberat pe tine cel ce ramai rob nu numai de pacat, ci si de robia din afara. Caci nu a lasat pe rob sa fie rob, nici pe om sa ramana in robie. Caci aceasta este minunatia47. i cum este liber robul, ramanand rob? Cand se leapada de patimi si de bolile sufletului, cand dispretuieste banii si lucrurile, si mania, si celelalte astfel de patimi.
Ati fost cumparati cu pret. Nu fiti robi oamenilor (I Corinteni 7, 23). Acest cuvant nu este doar pentru slugi, ci a fost spus si pentru cei liberi. Caci exista si rob care nu e rob, dar si liber care e rob. i cum, rob fiind, nu este rob? Cand le face toate pentru Dumnezeu, cand nu fatarniceste, nici nu face ceva de ochii oamenilor. Asta inseamna ca cel ce robeste oamenilor sa fie de fapt liber. i cum, iarasi, fiind cineva liber, se face rob? Cand slujeste oamenilor vreo slujba rea fie pentru lacomia pantecelui, fie pentru pofta banilor, fie pentru putere48. Caci unul ca acesta este mai rob decat toti, chiar daca este liber.
Ia aminte la amandoua aceste [situatii]. Rob era Iosif, insa nu rob oamenilor. De aceea si in robie era mai liber decat toti cei liberi. Nu a ingaduit stapanei ceea ce ea a vrut. Iarasi, libera era aceea, dar mai roaba decat toti, de vreme ce se lingusea si se ruga de sluga ei. Insa nu l-a induplecat pe cel liber sa faca ceea ce ea vroia. Prin urmare, nu robie era lucrul acesta, ci libertatea cea mai inalta. Caci cu ce l-a impiedicat robia pe acela spre virtute? Sa auda cei robi si cei liberi! Cine era rob? Slujitorul sau stapana? Cea care il ruga sau cel care dispretuia pe cea care il implora? Caci sunt si hotare pentru robi, puse de Dumnezeu. i pana unde trebuie ca ei sa pazeasca [poruncile stapanilor lor] si peste ce nu trebuie sa treaca chiar si aceasta este legiuit. Caci atunci cand stapanul nu porunceste ceva din cele ce nu sunt in acord cu Dumnezeu, trebuie ca robii sa urmeze [poruncilor] si sa se lase convinsi [sa faca ce li se spune]. Dar mai mult, nu. Asa devine cel rob liber.
Iar daca faci mai mult [decat ingaduie Dumnezeu], chiar daca esti liber, te-ai facut rob. Aceasta o spune in chip tainic cand zice: Nu fiti robi oamenilor 49. Iar daca nu acesta [e intelesul], ci ar fi poruncit sa lepadam pe stapani si sa ne luptam sa devenim liberi, cum indeamna: Fiecare in ceea ce a fost chemat in aceasta sa ramana ? i in alta parte: Cati sunteti robi sub jug socotiti pe stapanii vostri vrednici de toata cinstea si cei ce au stapani credinciosi si au parte de binefacerile lor sa nu-i dispretuiasca pentru ca sunt frati (I Timotei 6, 1-2)?Cand le scrie si efesenilor si colosenilor, le porunceste si le legiuieste aceleasi [lucruri]50. De unde e limpede ca [Pavel] nu nimiceste aceasta robie [vazuta], ci pe cea in care sunt si cei liberi de pe urma rautatii, care [robie] este preacumplita, chiar daca liber ar fi cel ce robeste ei.
Ce folos au avut fratii lui losif ca erau liberi? Nu erau mai robi decat toti robii, de vreme ce si minteau fata de tatal lor si catre negutatori graiau cele ce nu erau [adevarate] si catre fratele lor? Insa cel liber nu este astfel, ci pretutindeni si intru toate adevarat. i nimic nu poate sa-l robeasca pe el, nici lantul, nici robia, nici dragostea stapanei, ni strainatatea, ci el ramane liber pretutindenea. Caci aceasta, mai cu seama, este libertate: cand si in robie lumineaza.5. Astfel e crestinismul. Daruieste libertate in robie. i dupa cum un trup, prin fire neranit, atunci se arata neranit, cand primind o sageata nu patimeste nimic rau, asa si cel cu adevarat liber, atunci se arata [liber] cand, si stapani avand, el de fapt nu este rob. De aceea si porunceste sa ramana rob. Iar daca nu e cu putinta ca un rob sa fie crestin asa cum trebuie, paganii vor osandi multa slabiciune a dreptei credinte. Dar tot asa, daca vor invata ca robia nu vatama cu nimic dreapta credinta, vor admira propovaduirea [noastra].
Caci daca moartea nu ne vatama, nici biciuirile, nici lanturile, cu atat mai mult robia, focul si fierul, si miile de tiranii, si bolile, si saracia, si fiarele salbatice, si alte mii de lucruri mai cumplite decat acestea, nu au vatamat pe cei credinciosi, ci i-au facut chiar mai puternici. i cum va putea sa vatame robia? Nu aceasta robie vatama, iubitule, ci cea care e prin fire robie, adica cea a pacatului. Caci daca nu esti rob cu robia aceasta a pacatului, indrazneste si te veseleste. Nimeni nu va putea sa50 Ar fi de cugetat daca crestinii ar putea face rascoale pentru drepturi socio-politicc Caci orice revolutie sau rascoala se face pentru o schimbare pamanteasca, pe cand crestinul tinde catre o schimbare duhovniceasca, pentru vesnicie. Daca ar fi dezlegati de lumea aceasta, nu ar face asa ceva sau, cel putin, nu ar face-o pentru ei insisi, ci doar ca sa ajute pe fratii lor.te nedreptateasca cu nimic, caci e deprindere [ethos] nerobita. Iar daca esti robit cu aceasta robie [a pacatului], chiar de ai fi de mii de ori liber, nu ai nici un folos din libertate.
Ca ce folos este, spune-mi, cand nu robesti omului, dar te pleci patimilor? Caci oamenii adesea stiu sa crute, dar acei stapani [patimile] niciodata nu se satura de pierzania ta. Robesti omului? Insa si stapanul tau robeste tie, ingrijindu-se de hrana ta, purtand grija de sanatatea si hainele, si incaltamintea ta, si de toate celelalte. i nu te temi tu [desigur], daca nu te iei la certa cu stapanul -, cat se teme acela ca sa nu-ti lipseasca ceva din cele necesare. Insa acela [stapanul] zace, pe cand tu stai in picioare. i ce daca? Pentru ca asta nu o face numai el, ci si tu. Adesea, pe cand tu zaci si dormi cu placere, acela nu numai ca n-a stat nici macar in picioare, ci sufera mii de siliri in for si privegheaza mai abitir decat tine. Deci cum? Oare a patimit Iosif din partea stapanei ce a patimit aceea de pe urma poftei? Acesta nu a facut cele ce aceea a vrut sa-i porunceasca, pe cand aceea a facut toate cate le-a poruncit stapana ei, adica desfranarea. i nu a lasat-o pana cand nu a facut-o de rusine. Ce fel de stapana...
