As vrea sa dau citire unui pasaj din cartea Profetul vremurilor noastre: Era noaptea de 25 octombrie 1932. Ma chinuia tusea si simteam o durere ascutita in piept. Pe la miezul noptii, o tuse grea ma trezeste din somn. i cand aprind lumina, ma infricosez. Perina si patul erau pline de sange. Se deschisese cu []As vrea sa dau citire unui pasaj din cartea Profetul vremurilor noastre: Era noaptea de 25 octombrie 1932. Ma chinuia tusea si simteam o durere ascutita in piept. Pe la miezul noptii, o tuse grea ma trezeste din somn. i cand aprind lumina, ma infricosez. Perina si patul erau pline de sange. Se deschisese cu putere rana din piept. L-am trezit pe fiul meu si am plans impreuna. Sangele imi spunea ca trebuie sa plec iar pe drumul spitalului. Sa-mi las iar casa, copilul si tipografia. Dimineata,mi-am pus intrebarea: sa plec sau sa nu plec? Sangele imi spunea ca trebuie sa plec, dar situatia grea imi spunea ca trebuie sa raman. Mai ales ca peste doua luni se apropiau si zece ani de Oaste. M-am rugat cu lacrimi si am zis: Doamne, totul pentru Tine si lucrul Tau! Eu raman la front. Inainte de a muri, la zece ani de Oaste, vreau sa mai spun ceea ce Tu imi vei arata. i apoi ma voi apleca linistit in bratele Tale. i am ramas. La zece ani de Oaste, am scris cu sange acel numar festiv din Foaia Oastea Domnului, in care era si testamentul cu Moara si piticul . La zece ani de Oaste, am scris cu sange La propriu! Pentru ca sangele curgea din rana din piept a Parintelui Iosif si se...