S-a întâmplat în 9 mai 1918
S-a intamplat in 9 mai 1918: A murit George Cosbuc, poet. George Cosbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrita-Nasaud, azi Cosbuc, judetul Bistrita-Nasaud d. Bucuresti) a fost un poet si traducator roman din Transilvania, membru titular al Academiei Romane din anul 1916. Poetul si-a inceput studiile la scoala primara din Hordou, in toamna []The post S-a intamplat in 9 mai 1918 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 9 mai 1918 was first posted on mai 9, 2020 at 4:35 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 9 mai 1918: A murit George Cosbuc, poet. George Cosbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrita-Nasaud, azi Cosbuc, judetul Bistrita-Nasaud d. Bucuresti) a fost un poet si traducator roman din Transilvania, membru titular al Academiei Romane din anul 1916. Poetul si-a inceput studiile la scoala primara din Hordou, in toamna anului 1871, pe care, din motive de sanatate, le intrerupe dupa clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a si a III-a, urmeaza cursurile scolii din Telciu, comuna mare pe Valea Salautii, invatand germana cu unchiul sau Ion Ionascu, directorul scolii. In clasa a VII-a, Cosbuc este ales vicepresedinte al societatii, iar la 2 octombrie 1883 devine presedinte. Publica in paginile revistei Muza someseana primele poezii, citeste la sedintele societatii traduceri din R ckert, Pet fi si o poveste populara, in 600 de versuri, Pepelea din cenusa In mai 1884 isi sustine examenul de bacalaureat, dupa trecerea acestuia, in toamna anului 1884, se inscrie la Facultatea de Filosofie si Litere a Universitatii maghiare din Cluj. Despre inceputurile sale literare George Cosbuc marturiseste: Cea dintai poezie am publicat-o la varsta de 15 ani intr-o foaie pedagogica din Ardeal. N-o mai am si nici nu stiu ce era, insa imi amintesc ca a fost o poezie de dragoste. Am publicat apoi fel de fel de incercari prin toate foile ardelenesti . In noiembrie 1886, bolnav si confruntat cu diverse dificultati materiale, nu mai figureaza printre studentii clujeni, frecventand doar anumite cursuri universitare. Publica la revista din Gherla Cartile sateanului roman, continua sa tipareasca in Tribuna povesti si basme versificate (Fulger, Braul Cosanzenii, Tulnic si Lioara), corespondeaza cu Slavici, care il cheama la Sibiu, in redactia ziarului. Din vara anului 1887 poetul incepe sa lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurandu-se astfel o etapa hotaratoare in formatia sa. Debutul publicistic propriu-zis se produce tot in 1884, cand revista Tribuna din Sibiu ii publica sub pseudonimul C. Boscu (anagrama numelui Cosbuc), snoava versificata Filosofii si plugarii. In august 1887, G. Cosbuc ajunge la Sibiu, unde va ramane pana in 1889. Slavici va consemna cu entuziasm evenimentul: De vreo doua saptamani avem aici pe Cosbuc, un admirabil baiat de vreo 21 de ani, unul din cele mai distinse capete . Miscarea literara de la Tribuna a dus la cristalizarea pozitiei lui Cosbuc fata de literatura, in directia interesului catre folclor, ca baza a literaturii culte, si catre limbajul popular, orientata, in esenta, spre idealul restabilirii unitatii culturale a poporului roman. Ioan Slavici marturiseste urmatoarele in Amintiri: Gheorghe Cosbuc, inzestrat din belsug de catre firea cea darnica, s-ar fi ridicat in toate imprejurarile deasupra contemporanilor sai, n-ar fi iesit ceea ce a fost daca nu si-ar fi croit lucrarea vietii in mijlocul acestor oameni cu cultura generala, care toti erau scriitori . Anii petrecuti in redactia Tribunei sibiene (1887 1889) alaturi de I. Slavici vor culmina cu aparitia poemului Nunta Zamfirei, un poem spectacol admirabil, care a impresionat chiar si pe olimpianul Titu Maiorescu. Spre anul 1889, Tribuna incepe sa lucreze in pierdere, situatia ducand la desfiintarea unor posturi, printre care si cel al lui Cosbuc. La insistentele lui I. Slavici, Titu Maiorescu il cheama la Bucuresti, unde soseste pe la mijlocul lunii decembrie 1889. Venit la Bucuresti, Titu Maiorescu l-a primit in sedinta Junimii din 23 decembrie 1889, ardeleanul citind, alaturi de I.
L. Caragiale. I se ofera un post de desenator-calculator la Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice. Cosbuc publica la Convorbiri literare poemele La oglinda (1890), alte trei poezii, intre care si Rea de plata (1892). Continua sa publice la Tribuna (Pe langa boi, Trei, Doamne, si...
S-a intamplat in 9 mai 1918 was first posted on mai 9, 2020 at 4:35 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 9 mai 1918: A murit George Cosbuc, poet. George Cosbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrita-Nasaud, azi Cosbuc, judetul Bistrita-Nasaud d. Bucuresti) a fost un poet si traducator roman din Transilvania, membru titular al Academiei Romane din anul 1916. Poetul si-a inceput studiile la scoala primara din Hordou, in toamna anului 1871, pe care, din motive de sanatate, le intrerupe dupa clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a si a III-a, urmeaza cursurile scolii din Telciu, comuna mare pe Valea Salautii, invatand germana cu unchiul sau Ion Ionascu, directorul scolii. In clasa a VII-a, Cosbuc este ales vicepresedinte al societatii, iar la 2 octombrie 1883 devine presedinte. Publica in paginile revistei Muza someseana primele poezii, citeste la sedintele societatii traduceri din R ckert, Pet fi si o poveste populara, in 600 de versuri, Pepelea din cenusa In mai 1884 isi sustine examenul de bacalaureat, dupa trecerea acestuia, in toamna anului 1884, se inscrie la Facultatea de Filosofie si Litere a Universitatii maghiare din Cluj. Despre inceputurile sale literare George Cosbuc marturiseste: Cea dintai poezie am publicat-o la varsta de 15 ani intr-o foaie pedagogica din Ardeal. N-o mai am si nici nu stiu ce era, insa imi amintesc ca a fost o poezie de dragoste. Am publicat apoi fel de fel de incercari prin toate foile ardelenesti . In noiembrie 1886, bolnav si confruntat cu diverse dificultati materiale, nu mai figureaza printre studentii clujeni, frecventand doar anumite cursuri universitare. Publica la revista din Gherla Cartile sateanului roman, continua sa tipareasca in Tribuna povesti si basme versificate (Fulger, Braul Cosanzenii, Tulnic si Lioara), corespondeaza cu Slavici, care il cheama la Sibiu, in redactia ziarului. Din vara anului 1887 poetul incepe sa lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurandu-se astfel o etapa hotaratoare in formatia sa. Debutul publicistic propriu-zis se produce tot in 1884, cand revista Tribuna din Sibiu ii publica sub pseudonimul C. Boscu (anagrama numelui Cosbuc), snoava versificata Filosofii si plugarii. In august 1887, G. Cosbuc ajunge la Sibiu, unde va ramane pana in 1889. Slavici va consemna cu entuziasm evenimentul: De vreo doua saptamani avem aici pe Cosbuc, un admirabil baiat de vreo 21 de ani, unul din cele mai distinse capete . Miscarea literara de la Tribuna a dus la cristalizarea pozitiei lui Cosbuc fata de literatura, in directia interesului catre folclor, ca baza a literaturii culte, si catre limbajul popular, orientata, in esenta, spre idealul restabilirii unitatii culturale a poporului roman. Ioan Slavici marturiseste urmatoarele in Amintiri: Gheorghe Cosbuc, inzestrat din belsug de catre firea cea darnica, s-ar fi ridicat in toate imprejurarile deasupra contemporanilor sai, n-ar fi iesit ceea ce a fost daca nu si-ar fi croit lucrarea vietii in mijlocul acestor oameni cu cultura generala, care toti erau scriitori . Anii petrecuti in redactia Tribunei sibiene (1887 1889) alaturi de I. Slavici vor culmina cu aparitia poemului Nunta Zamfirei, un poem spectacol admirabil, care a impresionat chiar si pe olimpianul Titu Maiorescu. Spre anul 1889, Tribuna incepe sa lucreze in pierdere, situatia ducand la desfiintarea unor posturi, printre care si cel al lui Cosbuc. La insistentele lui I. Slavici, Titu Maiorescu il cheama la Bucuresti, unde soseste pe la mijlocul lunii decembrie 1889. Venit la Bucuresti, Titu Maiorescu l-a primit in sedinta Junimii din 23 decembrie 1889, ardeleanul citind, alaturi de I.
L. Caragiale. I se ofera un post de desenator-calculator la Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice. Cosbuc publica la Convorbiri literare poemele La oglinda (1890), alte trei poezii, intre care si Rea de plata (1892). Continua sa publice la Tribuna (Pe langa boi, Trei, Doamne, si...
