Sinceritatea şi smerenia
Era ceea ce Mantuitorul Insusi a spus sa invatam de la El: Invatati de la Mine, ca Eu sunt bland si smerit cu inima si veti gasi odihna pentru sufletele voastre .
In Lucrarea aceasta au venit numai suflete care au fost sincere si care au fost smerite; si au ramas atata vreme cat au ramas cu adevarat in sinceritate si in smerenie. In momentul in care au cazut din sinceritate in prefacatorie si din smerenie in trufie, ei au plecat sufleteste, chiar daca, printr-o incapatanare si printr-o impotrivire fireasca si ambitioasa, au cautat sa mai ramana in mijlocul nostru; dar sufleteste ei s-au dus.
Pentru ca atata vreme cat ramanem sinceri si smeriti, ramanem in harul lui Dumnezeu, caci este scris: celor smeriti le da har .
In momentul cand ai pierdut smerenia, harul s-a dus.
Am vrut sa ne amintim in aceasta ocazie ca una dintre trasaturile frumoase ale sarbatorii prin care am trecut Sarbatoarea Nasterii Domnului a fost smerenia si sinceritatea. Maica Domnului a fost sufletul cel mai smerit si mai sincer care a putut fi gasit de Dumnezeu in mijlocul lumii. Pentru ca datorita acestei smerenii si sinceritati s-a oprit asupra ei harul lui Dumnezeu. i s-a aratat in lucrarea facuta prin ea, pentru prima data in istoria mantuirii noastre, lucrarea intregii Sfintei Treimi: Tatal a ales-o, Fiul S-a intrupat din ea si Duhul a umbrit-o.
In legatura cu Maica Domnului, se vorbeste clar despre Sfanta Treime pentru prima data in Sfanta Scriptura.
Toata puterea Domnului, toata lucrarea lui Dumnezeu s-a concentrat in ea, pentru ca in ea trebuia sa se faca o lucrare uriasa si eterna. i aceasta lucrare se putea face numai acolo unde era desavarsita si totala smerenia si sinceritatea.
Daca n-ar fi fost indeplinite in modul cel mai desavarsit aceste conditii, Dumnezeu Tatal nu S-ar fi oprit asupra ei, Fiul n-ar fi ales-o sa Se intrupeze din fiinta ei si Duhul n-ar fi umbrit-o.
De aceea, cat respect trebuie sa dam noi, potrivit Evangheliei, acestui vas sfant de care S-a folosit Dumnezeu! Am meditat la sarbatoarea aceasta asupra acestor ganduri.
In toata lucrarea mantuirii noastre, Arhanghelul Gavriil se arata ca acel sol al lui Dumnezeu care a fost folosit pentru instiintarea, in primul rand, a Sfintei Fecioare. Probabil ca noaptea, in noaptea aceea cand Sfanta Fecioara medita in rugaciune si in citirea Sfintelor Scripturi la profetia de la Isaia, [ea] se va fi gandit: Ce fecioara minunata trebuie sa fie aceea despre care scrie profetul ca a fost aleasa sa Se intrupeze din ea Dumnezeu-Emanuel! . i se va fi gandit ea cu rugaciune: Doamne, daca as ajunge sa cunosc eu fiinta acesta, cat de adanca smerenie i-as arata si cat de adanc m-as pleca sa-i...