De la sinagogã la templu
Pe masura ce Oastea Domnului isi reintra in rosturile ei din actul zamislirii, tot mai multi credinciosi ai Bisericii se intereseaza de istoria si lucrarea ei si acesta e semnul cel bun pentru viitorul sau in arealul misionar. Trebuie sa recunoastem ca multele energii din trupul Bisericii, intre care e si curentul de renastere duhovniceasca []Pe masura ce Oastea Domnului isi reintra in rosturile ei din actul zamislirii, tot mai multi credinciosi ai Bisericii se intereseaza de istoria si lucrarea ei si acesta e semnul cel bun pentru viitorul sau in arealul misionar. Trebuie sa recunoastem ca multele energii din trupul Bisericii, intre care e si curentul de renastere duhovniceasca numit Oastea Domnului, sunt inerente si ele apar ca urmare a rugaciunilor sfintilor din Biserica pentru lume. Asta inseamna ca Biserica e vie, daca e capabila sa zamisleasca asemenea energii, ca niste fiice frumoase cu care sa-si onoreze prezenta in lume. Sa ne intelegem, o Biserica moarta nu poate naste asa fiice frumoase cum este Oastea Domnului. i chiar daca, asemenea fiului pierdut, vreo astfel de energie ar iesi din Casa Tatalui , mantuirea ei nu poate fi decat reintorcandu-se acasa, parabola din a doua Duminica a Triodului, a fiului risipitor, devenind paradigmatica in acest sens.
E interesant sa aflam asemanari in Cartea Sfanta pentru programul Oastei in antecamera Bisericii, pentru a aprecia dupa cuviinta rostul acestei energii a Bisericii randuita sa-si implineasca misiunea cea foarte grea de a atrage sufletele cazute in mlastinile faradelegilor la picioarele Crucii. Nici pentru a o subestima, dar nici pentru a o supraaprecia, si intr-un caz si in altul dezonorand-o in mod nepermis.
In Vechiul Testament, la un moment dat, in imprejurarile grele ale robiei si a imposibilitatii de a mai ajunge la sanctuarul templului din Ierusalim, evreii au simtit nevoia de a fi impreuna pentru neuitarea poruncilor si a tuturor legilor si astfel au aparut acele case de intruniri numite sinagogi. Acolo se citea din sulurileLegii, se faceau rugaciuni, se cantau psalmi, toate acestea avand ca scop pastrarea...
E interesant sa aflam asemanari in Cartea Sfanta pentru programul Oastei in antecamera Bisericii, pentru a aprecia dupa cuviinta rostul acestei energii a Bisericii randuita sa-si implineasca misiunea cea foarte grea de a atrage sufletele cazute in mlastinile faradelegilor la picioarele Crucii. Nici pentru a o subestima, dar nici pentru a o supraaprecia, si intr-un caz si in altul dezonorand-o in mod nepermis.
In Vechiul Testament, la un moment dat, in imprejurarile grele ale robiei si a imposibilitatii de a mai ajunge la sanctuarul templului din Ierusalim, evreii au simtit nevoia de a fi impreuna pentru neuitarea poruncilor si a tuturor legilor si astfel au aparut acele case de intruniri numite sinagogi. Acolo se citea din sulurileLegii, se faceau rugaciuni, se cantau psalmi, toate acestea avand ca scop pastrarea...
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului