POEZIA ŞI CÂNTAREA
Un susur bland si subtire (I Imp. 19, 12) Susurul bland de vant subtire cand te cuprinde-n miez de vara iti pare o mbratisare cu o umbra, cu o umbra alba, racoroasa, pe care o presimteai ca e a Lui. i-n racoroasa-mbratisare cu vantul, te simti invesmantat numa-n ceva pe care se poate scrie poezia. Dar []Un susur bland si subtire (I Imp. 19, 12)Susurul bland de vant subtire cand te cuprinde-n miez de vara iti pare o mbratisare cu o umbra, cu o umbra alba, racoroasa, pe care o presimteai ca e a Lui. i-n racoroasa-mbratisare cu vantul, te simti invesmantat numa-n ceva pe care se poate scrie poezia.
Dar nu-i nici nea si nici hartie, ci-i giulgiul alb de la Inviere si Inaltare, mai alb ca orice alb din lume, ce-l suie si-l inalta pe Domnul apoi mai sus de al treilea cer si dincolo de stele. i-i scris pe el un cantec de durere.
Toti stropii lacrimilor Sfintei Fecioare si Mame, de la poarta lui Caiafa pana sus pe Golgota, sunt versuri, strofe albe ale celei mai albe poezii din lume; cel mai alb cantec de durere si iubire a fost scris cu lacrimile ei.
Iar marsul, imnul crestinismului, a fost scris cu sange si-n cadenta batailor de inima, a inimii Lui. Toti stropii sangelui varsat versificau poemul sfant pe cruce, adeverindu-ne in vers cat de mult ne-a iubit Dumnezeu.
Iubirea Lui, iubirea Lui e-un cantec plin de jale,l-a scris cu Sangele Lui Sfant, cu lacrimile Sale. (T. Dorz)Golgota-i cantec de iubire si cantarea ei are o unica lungime de unda, care-nconjoara pamantul si cerul. Stabilind contactul prin credinta la priza inimii, auzi cantarea ei duioasa.
Au cantat-o fratii nostri in catacombe. S-a cantat in arenele lui Nero si pe stalpii cu smoala, a rasunat duios dintre obezi si butuci.
In actele martirice e cantec si fiecare fila din...
Dar nu-i nici nea si nici hartie, ci-i giulgiul alb de la Inviere si Inaltare, mai alb ca orice alb din lume, ce-l suie si-l inalta pe Domnul apoi mai sus de al treilea cer si dincolo de stele. i-i scris pe el un cantec de durere.
Toti stropii lacrimilor Sfintei Fecioare si Mame, de la poarta lui Caiafa pana sus pe Golgota, sunt versuri, strofe albe ale celei mai albe poezii din lume; cel mai alb cantec de durere si iubire a fost scris cu lacrimile ei.
Iar marsul, imnul crestinismului, a fost scris cu sange si-n cadenta batailor de inima, a inimii Lui. Toti stropii sangelui varsat versificau poemul sfant pe cruce, adeverindu-ne in vers cat de mult ne-a iubit Dumnezeu.
Iubirea Lui, iubirea Lui e-un cantec plin de jale,l-a scris cu Sangele Lui Sfant, cu lacrimile Sale. (T. Dorz)Golgota-i cantec de iubire si cantarea ei are o unica lungime de unda, care-nconjoara pamantul si cerul. Stabilind contactul prin credinta la priza inimii, auzi cantarea ei duioasa.
Au cantat-o fratii nostri in catacombe. S-a cantat in arenele lui Nero si pe stalpii cu smoala, a rasunat duios dintre obezi si butuci.
In actele martirice e cantec si fiecare fila din...