S-a întâmplat în 12 mai 1945
S-a intamplat in 12 mai 1945: Armata romana si-a incheiat participarea la cel de-al Doilea Razboi Mondial. Efectivele sale angajate in lupta s-au cifrat la aproape 540.000 de combatanti. Prin rapturile teritoriale din 1940, guvernul Romaniei a primit declaratii de razboi nescrise de la vecinii sai hrapareti: Uniunea Sovietica, Ungaria horthysta si Bulgaria. Administratia romaneasca, []The post S-a intamplat in 12 mai 1945 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 12 mai 1945 was first posted on mai 12, 2020 at 6:19 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 12 mai 1945: Armata romana si-a incheiat participarea la cel de-al Doilea Razboi Mondial. Efectivele sale angajate in lupta s-au cifrat la aproape 540.000 de combatanti. Prin rapturile teritoriale din 1940, guvernul Romaniei a primit declaratii de razboi nescrise de la vecinii sai hrapareti: Uniunea Sovietica, Ungaria horthysta si Bulgaria. Administratia romaneasca, unitatile militare romanesti si o parte din populatia romaneasca, aflata in provinciile romanesti furate de catre vecini, au suferit mari umilinte din partea trupelor de ocupatie si a unor extremisti localnici, care au trecut de partea ocupantilor. Au fost atacati, raniti, omorati si jefuiti de bunurile materiale unii reprezentanti ai administratiei romanesti si unele cadre militare active si in rezerva, care s-au opus ocuparii teritoriilor romanesti si jefuirii mijloacelor materiale de lupta. Un numar insemnat de romani din Basarabia, Bucovina de Nord si inutul Herta a fost dus in gulagurile din Siberia de catre ocupantii rusi.
Evenimentele din vara anului 1940 au avut grave consecinte in viata interna si externa a Romaniei, care s-au repercutat negativ asupra capacitatii de aparare a tarii, numarul cetatenilor mobilizati reducandu-se simtitor. Ramasa singura in fata agresiunii statelor vecine, cu teritoriul amputat si sub presiunea directa a Germaniei naziste, in Romania s-a instaurat, la 14 septembrie 1940, regimul legionaro-antonescian, iar in octombrie acelasi an au patruns in tara primele trupe germane. Dupa infrangerea rebeliunii legionare din 23-25 ianuarie 1941, Romania a fost condusa de dictatura militara a lui Ion Antonescu, fost Sef al Marelui Stat Major al armatei Romaniei (1933-1934). Continuand politica imperialista de cuceriri teritoriale si de subjugare a altor popoare, Germania nazista, incalcand pactul de neagresiune din 23 august 1939 si tratatul de frontiera si prietenie din 28 septembrie 1939, a declansat razboiul impotriva Uniunii Sovietice, la 22 iunie 1941 (planul Barbarosa din decembrie 1940). Alaturi de fortele Wehrmachtului au participat la razboi Italia, Finlanda, Ungaria, Romania, precum si unitati militare din Slovacia, Croatia, Franta vichysta, Olanda, Belgia si Spania.
Romania a participat la razboi, alaturi de Germania nazista, cu scopul eliberarii teritoriilor furate in anul 1940. In perioada 22 iunie 26 iulie 1941, teritoriile Bucovinei de Nord, inutului Herta si Basarabiei au fost eliberate, prin luptele darze desfasurate de Armatele a 3-a si a 4-a Romane si Armata a 11-a Germana, subordonate Grupului de Armate general Ion Antonescu. In perioada desfasurarii actiunilor de lupta pierderile armatei romane s-au cifrat la 4.112 morti, 12.120 raniti si 5.506 disparuti (6% din efectivele totale angajate in perioada 22 iunie 26 iulie 1941). La cerea insistenta a lui Hitler, armata romana a participat, de la 8 august 1941, la actiunile militare din operatia militara Odessa (Armata a 4-a Romana) si la luptele dintre Nistru si Bug (Armata a 3-a Romana), pana la capitularea fortaretei Odessa (16 octombrie 1941). Dupa aceasta data o parte a efectivelor Armatei a 4-a a ramas in Ucraina, pentru asigurarea ordinei si pazei, in timp ce Armata a 3-a Romana (Corpurile de vanatori de munte si de cavalerie), in colaborare cu Armata a 11-a Germana, a desfasurat lupte crancene intre Bug si Nipru, patrunzand in Crimeea. Pierderile armatei romane in operatia militara de la Odessa au fost de aproximativ 49.000 de militari. De la data de 15 iunie 1942, unitatile militare romane au fost introduse succesiv in luptele din Caucaz si Cotul Donului Stalingrad, actionand in conditii deosebit de grele datorate reliefului, climei si lipsurilor materiale (tunuri de artilerie antitanc, mijloace de transmisiuni, munitii, echipament gros pentru iarna, alimente si medicamente). Luptand pana la data de 3 februarie 1943 armata romana a suferit mari pierderi materiale si umane. Au fost pierduti 155.010 ostasi din cei 228.072 cati au avut la 19 noiembrie 1942 Armata a 3-a si Armata a 4-a Romane. Din luna martie 1943, cu efective subtiate, armata romana a fost retrasa pe teritoriul dintre Nipru si Nistru. In Caucazul de Vest au ramas Diviziile 19 Infanterie, 6 Cavalerie si 9 Cavalerie, care au actionat in subordinea unui comandament romanesc, si Diviziile 10 Infanterie, 2 Munte si 3 Munte, subordonate unor grupari operative germane, insumand 64.606 ofiteri, subofiteri si soldati. In luna iunie 1943 Divizia 19 Infanterie a fost trecuta pe litoralul Marii Negre, pe frontul din Kuban fiind introdusa Divizia 10 Infanterie, iar Divizia 3 Munte a fost retrasa in Crimeea. In luna octombrie 1943 se aflau pe frontul din Crimeea Diviziile 1, 2 si 3 Munte, 10 si 19 Infanterie, 6 si 9 Cavalerie. Datorita marilor pierderi suferite de efectivele de ostasi, Diviziile 4 Munte si 24 Infanterie au fost unite sub denumirea de Divizia 4/24 Infanterie, aceasta mare unitate fiind trimisa in zona Herson.
In lunile aprilie-mai 1944 au fost adusi in tara, din Crimeea, 42.190 de militari romani, dintre care 39.134 pe mare si 3.056 pe calea aerului, acestia reprezentand 90% din efectivele retrase de la Sevastopol. Pierderile suferite in perioada martie mai 1944 au fost de 22.522 de militari romani. La inceputul lunii aprilie 1944 Armata a 3-a Romana avea in compunere Diviziile 14, 15, 21, 4/24 Infanterie si Comandamentul 104 Siret , iar Armata a 4-a Romana avea Corpul 1 Armata (cu Diviziile 6 si 20 Infanterie si Comandamentul 104 Munte), Corpul 4 Armata (cu Diviziile 3 Infanterie, 18 Munte si Comandamentul 101 Munte) si Corpul 5 Armata (cu Diviziile 4 Infanterie, 1 Garda si Regimentul 9 Graniceri). In rezerva se aflau Diviziile 1 si 8 Infanterie si Comandamentul 103 Munte, iar sub comandament german actionau Diviziile 10 si 18 Infanterie, 5 Cavalerie si Detasamentul Blindat. Armata a 3-a a fost trecuta in aparare pe litoralul Marii Negre, intre gurile Dunarii si Cetatea Alba. Armata a 4-a romana a fost dispusa intre Ungheni si Boroaia, la 30 km sud-vest de Suceava. Epuizata datorita pierderilor suferite in lupte, Romania si-a intensificat activitatea diplomatica in 1943 si 1944 in vederea iesirii din razboi. S-au inmultit contactele directe ale guvernului antonescian cu reprezentantii...
S-a intamplat in 12 mai 1945 was first posted on mai 12, 2020 at 6:19 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 12 mai 1945: Armata romana si-a incheiat participarea la cel de-al Doilea Razboi Mondial. Efectivele sale angajate in lupta s-au cifrat la aproape 540.000 de combatanti. Prin rapturile teritoriale din 1940, guvernul Romaniei a primit declaratii de razboi nescrise de la vecinii sai hrapareti: Uniunea Sovietica, Ungaria horthysta si Bulgaria. Administratia romaneasca, unitatile militare romanesti si o parte din populatia romaneasca, aflata in provinciile romanesti furate de catre vecini, au suferit mari umilinte din partea trupelor de ocupatie si a unor extremisti localnici, care au trecut de partea ocupantilor. Au fost atacati, raniti, omorati si jefuiti de bunurile materiale unii reprezentanti ai administratiei romanesti si unele cadre militare active si in rezerva, care s-au opus ocuparii teritoriilor romanesti si jefuirii mijloacelor materiale de lupta. Un numar insemnat de romani din Basarabia, Bucovina de Nord si inutul Herta a fost dus in gulagurile din Siberia de catre ocupantii rusi.
Evenimentele din vara anului 1940 au avut grave consecinte in viata interna si externa a Romaniei, care s-au repercutat negativ asupra capacitatii de aparare a tarii, numarul cetatenilor mobilizati reducandu-se simtitor. Ramasa singura in fata agresiunii statelor vecine, cu teritoriul amputat si sub presiunea directa a Germaniei naziste, in Romania s-a instaurat, la 14 septembrie 1940, regimul legionaro-antonescian, iar in octombrie acelasi an au patruns in tara primele trupe germane. Dupa infrangerea rebeliunii legionare din 23-25 ianuarie 1941, Romania a fost condusa de dictatura militara a lui Ion Antonescu, fost Sef al Marelui Stat Major al armatei Romaniei (1933-1934). Continuand politica imperialista de cuceriri teritoriale si de subjugare a altor popoare, Germania nazista, incalcand pactul de neagresiune din 23 august 1939 si tratatul de frontiera si prietenie din 28 septembrie 1939, a declansat razboiul impotriva Uniunii Sovietice, la 22 iunie 1941 (planul Barbarosa din decembrie 1940). Alaturi de fortele Wehrmachtului au participat la razboi Italia, Finlanda, Ungaria, Romania, precum si unitati militare din Slovacia, Croatia, Franta vichysta, Olanda, Belgia si Spania.
Romania a participat la razboi, alaturi de Germania nazista, cu scopul eliberarii teritoriilor furate in anul 1940. In perioada 22 iunie 26 iulie 1941, teritoriile Bucovinei de Nord, inutului Herta si Basarabiei au fost eliberate, prin luptele darze desfasurate de Armatele a 3-a si a 4-a Romane si Armata a 11-a Germana, subordonate Grupului de Armate general Ion Antonescu. In perioada desfasurarii actiunilor de lupta pierderile armatei romane s-au cifrat la 4.112 morti, 12.120 raniti si 5.506 disparuti (6% din efectivele totale angajate in perioada 22 iunie 26 iulie 1941). La cerea insistenta a lui Hitler, armata romana a participat, de la 8 august 1941, la actiunile militare din operatia militara Odessa (Armata a 4-a Romana) si la luptele dintre Nistru si Bug (Armata a 3-a Romana), pana la capitularea fortaretei Odessa (16 octombrie 1941). Dupa aceasta data o parte a efectivelor Armatei a 4-a a ramas in Ucraina, pentru asigurarea ordinei si pazei, in timp ce Armata a 3-a Romana (Corpurile de vanatori de munte si de cavalerie), in colaborare cu Armata a 11-a Germana, a desfasurat lupte crancene intre Bug si Nipru, patrunzand in Crimeea. Pierderile armatei romane in operatia militara de la Odessa au fost de aproximativ 49.000 de militari. De la data de 15 iunie 1942, unitatile militare romane au fost introduse succesiv in luptele din Caucaz si Cotul Donului Stalingrad, actionand in conditii deosebit de grele datorate reliefului, climei si lipsurilor materiale (tunuri de artilerie antitanc, mijloace de transmisiuni, munitii, echipament gros pentru iarna, alimente si medicamente). Luptand pana la data de 3 februarie 1943 armata romana a suferit mari pierderi materiale si umane. Au fost pierduti 155.010 ostasi din cei 228.072 cati au avut la 19 noiembrie 1942 Armata a 3-a si Armata a 4-a Romane. Din luna martie 1943, cu efective subtiate, armata romana a fost retrasa pe teritoriul dintre Nipru si Nistru. In Caucazul de Vest au ramas Diviziile 19 Infanterie, 6 Cavalerie si 9 Cavalerie, care au actionat in subordinea unui comandament romanesc, si Diviziile 10 Infanterie, 2 Munte si 3 Munte, subordonate unor grupari operative germane, insumand 64.606 ofiteri, subofiteri si soldati. In luna iunie 1943 Divizia 19 Infanterie a fost trecuta pe litoralul Marii Negre, pe frontul din Kuban fiind introdusa Divizia 10 Infanterie, iar Divizia 3 Munte a fost retrasa in Crimeea. In luna octombrie 1943 se aflau pe frontul din Crimeea Diviziile 1, 2 si 3 Munte, 10 si 19 Infanterie, 6 si 9 Cavalerie. Datorita marilor pierderi suferite de efectivele de ostasi, Diviziile 4 Munte si 24 Infanterie au fost unite sub denumirea de Divizia 4/24 Infanterie, aceasta mare unitate fiind trimisa in zona Herson.
In lunile aprilie-mai 1944 au fost adusi in tara, din Crimeea, 42.190 de militari romani, dintre care 39.134 pe mare si 3.056 pe calea aerului, acestia reprezentand 90% din efectivele retrase de la Sevastopol. Pierderile suferite in perioada martie mai 1944 au fost de 22.522 de militari romani. La inceputul lunii aprilie 1944 Armata a 3-a Romana avea in compunere Diviziile 14, 15, 21, 4/24 Infanterie si Comandamentul 104 Siret , iar Armata a 4-a Romana avea Corpul 1 Armata (cu Diviziile 6 si 20 Infanterie si Comandamentul 104 Munte), Corpul 4 Armata (cu Diviziile 3 Infanterie, 18 Munte si Comandamentul 101 Munte) si Corpul 5 Armata (cu Diviziile 4 Infanterie, 1 Garda si Regimentul 9 Graniceri). In rezerva se aflau Diviziile 1 si 8 Infanterie si Comandamentul 103 Munte, iar sub comandament german actionau Diviziile 10 si 18 Infanterie, 5 Cavalerie si Detasamentul Blindat. Armata a 3-a a fost trecuta in aparare pe litoralul Marii Negre, intre gurile Dunarii si Cetatea Alba. Armata a 4-a romana a fost dispusa intre Ungheni si Boroaia, la 30 km sud-vest de Suceava. Epuizata datorita pierderilor suferite in lupte, Romania si-a intensificat activitatea diplomatica in 1943 si 1944 in vederea iesirii din razboi. S-au inmultit contactele directe ale guvernului antonescian cu reprezentantii...
