CUVINTE TESTAMENTARE
Intr-o poezie-testament, intitulata Scrisoare de pe front, publicata in revista Familia Crestina nr. 8, din august 1942, la pagina 8, poezie scrisa in inchisoarea din Galati, el scrie:Ca testament, eu nu va las,Decat un singur Nume:Iisus Hristos cel Rastignit,Ce L-am vestit prin lume .
In cele ce urmeaza, dam si textul integral al acestei poezii. Aceasta a fost unica lui dorinta cat a trait pe acest pamant: vestirea lui Iisus cel Rastignit. Pentru ajungerea acestui scop maret, a luptat, a suferit si a murit in Domnul. Pilda vietii lui ne a facut atata bine noua, celor care l-am cunoscut, l-am iubit si l-am ajutat in aceasta munca! i-i vom pastra vesnica amintire si recunostinta.
Mai are fratele Marini inca o poezie-testament, intitulata: Scrisoare din valtoarea luptei, publicata tot in Familia Cresti-na , nr. 6-7, din iunie 1942, la pagina 6, care a fost scrisa in plina lupta a credintei si cuprinde in ea cuvinte testamentare. In aceasta poezie, fratele Marini ne indeamna sa nu ne incredem in oameni, ci sa ne incredem in Domnul Capetenia si Desavar sirea credintei noastre. Spune el asa de frumos in poezie:Priveste tinta si ne-ncetat la Capetenia credintii,Priveste la Iisus-Desavarsirea pe culmea umilintii . i aceasta frumoasa poezie o vom reproduce aici, in cele ce urmeaza. i, in sfarsit, ultima poezie-testament a fratelui Marini, pe care a facut-o cu doua luni inainte de moarte, este poezia Hotarati si statornici, care a fost publicata in foaia Isus Biruitorul nr. 5-6, din 25 decembrie 1947, la pagina 5. In aceasta poezie, fratele Marini ne indeamna sa ramanem hotarati si statornici pe calea Domnului Iisus pana la sfarsit, pentru a putea avea parte de mantuire, de viata vesnica si de Imparatia lui Dumnezeu, care ne-au fost fagaduite. i aceasta nu numai noua, ci si tuturor acelora care, in aceasta viata, au primit pe Domnul Iisus si Jertfa Lui mantuitoare, au trait in sfintenie si in dragoste si au iubit venirea Lui.
Urmeaza si textul integral al poeziilor-testament amintite.
Scrisoare de pe front i, draga frate, dac-o fiSa nu mai pot a-ti scrie, i de-oi cadea in lupta greaPe camp de batalie,Sa nu stai zile, saptamani,Plangand de intristare;Nu-ti macina credinta taIn plans si nelucrare.
Ci pune mana ta pe steag i sabia ti-o-ncinge,E timpul lucrului cu spor i-al jertfei pan la sange i, daca unul a cazut,Mormantul lui sa fieNu locul sterpei inchinari,Ci pilda sfanta, vieAsa, iubitul meu, precumIti scriu in asta carte,Nimic sa nu te-opreasca-n drumDe-a merge mai departe.
Din jertfa celor ce-au cazut,O noua Oaste-nvie, i-n cei putini puteri vor fiIn sapte ca-ntr-o mie.
Ca testament, eu nu va las,Decat un singur Nume:Iisus Hristos cel RastignitCe L-am vestit prin lume.
Cuvantul Sau curat si sfantSa-l tineti cu-nfocare,Mai inaltat marturisindA Sa rascumparare.
Scrisoare din valtoarea lupteiCuvantul spune sa nu te temi de omul muritor,Caci nu-i decat un vant prea lesne trecator.
Nu crede nici pe prieten si nu te-ncrede chiarIn ruda sau sotie ades te-nseli amar.
Caci cel mai bun e ca un maracine,Cel mai cinstit, ca un tufis de spine (Mica 7, 4-5).
De-aceea nu-ti rezema nadejdea ta pe ei,Cu-atat mai mult cand unii sunt misei.
Ci reazema viata pe vesnicul Cuvant,Pe Adevarul Domnului ce vesnic e si sfant.
Te reazema in totul-tot pe Jertfa de pe Golgota,Pe sangele ce ispasi si sterse vina ta.
Te-ncrede-n Domnul in tot si fara sovaire i birui chiar de-n fata ai o groaznica ostire.
Priveste tinta si ne-ncetat la Capetenia credintii,Priveste la Iisus-Desavarsirea pe culmea umilintii. i lasi pe oameni sa clocoteasca si strige cat vor vrea,Nu-i mult si goarnele minciunii vor tacea.
Te scutura, astfel, de neputinta, frate, i hai sa pornim, caci drumul e departe.
Alearga zi de zi, mereu mai sus, mai sus,Privind Desavarsirea ce trebuie s-ajungi, adica pe Iisus.
Nu te opri s-asculti; nu sta ca sa privestiAl sarpelui suier si-a lumii frumuseti,Ascultator, supus, pe Mielul sa-L urmezi,In temniti, prigoane, prin apa, foc, cu El doar nu te pierzi.
Inca putina vreme si tot se va sfarsi;Rabdare! Iata, zorii au inceput a se miji!Rasare, iata, Luceafarul stralucitor de dimineata!S-arata ziua vietii si ziua de viata.
Inca putina vreme mai ai de suferit i cantul bucuriei Celui ce-a biruitTe-a-ncununa in slava cu Mirele dorit.
Inca putina, foarte putina vreme si El va fi venit.
Mireasa cheama pe Mirele sau drag,L-asteapta-n suferinta pe al vegherii prag.
Pe frunte poarta rane si-n inima suspin,Straina, alungata, in prigoniri si chin,Ea cheama zi si noapte: O, vino, Mire, vin !*Vezi, frate, nu fi nesocotitul ce plugul a luat i-apoi priveste-n urma la lumea ce-a lasat.
Nu fi copilarosul ce-n loc opreste plugul i-alearga dupa soareci, uitand sa poarte jugulNu fi ca Dima, ca Alexandru, ca Diotref, ca Imeneu,Pazeste-te de cursa, vegheaza, te rog, intareste-te mereu.
Fereste-ti inima, credinta de Balaam, de Izabela si de Nicolaiti,Invatatura, pilda lor pe multi i-a facut nenorociti.
Pastreaza-ti hainele curate, curata marturia,Pastreaza ce-ai primit, urmeaza pe Mesia.
Nu te opri pe drum, fatarnici sa convingi.
De ce vrei sa te lupti? Nu, nu ti-e dat sa-nvingi.
De vrei sa faci vreun bine, si trebuie sa vrei,Te du la cei saraci, umili, si nu la farisei,Te du la cei bolnavi, intemnitati, pierduti,De Domnul le vorbeste pe-acestia sa-i ajuti!Fii credinciosul umil, dar hotarat in toate,Sa birui prin credinta, prin Domnul, pan la moarte.
Fii treaz in orice lucru, primejdia s-o treci,Sa poti intra in pacea si-odihna cea de veci. i nu ceda nimic din drepturile sfinte,Cum ti s-a dat, cum ai primit tu tine! Adu-ti, adu-ti aminte! i daca trebuie sa treci prin stramtorari,Adu-ti de Domnu-aminte; El da-ti-va mangaiere in orice suparari.
Intareste-te-n nadejde, ca multul n-a mai fi, i Cel ce vine vine! Nu va mai zabovi!Privirea sus, nainte, paseste prin furtuni,In slava Domnul vine cu bratul de cununi!Hotarati si statorniciNu fi un steag aratator de vant i nu primi usor orice cuvant!Ramai statornic pana la sfarsitIn ceea ce Domnul stii c-a poruncit.
Nu fi ca plopul ce tremura la orice adiere,Cand vreo ispita inima si cugetul ti-l cere,Ori cand vreun vantisor de prigonire bate,Tu tine spada de-ncercare si razbate.
Caci numai pestii morti sunt dusi in jos de apa,Tu fii ca un stejar ce neclintit ramane.
Adevarat, e greu sa te lipsesti de toate,Sa-nfrunti furtuni, dureri si framantari de moarte.
Dar stiu ca-mparatia nu unor pierde-varaSe va da Ei vor fi dati afaraTu fii ca stanca, in valuri neclintit,Ca muntele statornic si-n veci nebiruit.
LegamantSub steag strain nu voi lupta i jertfa Baalilor n-oi da.
Un singur steag cunosc: Hristos.
Un singur lucru de folos:Sa spun de El, de Jertfa Lui,De mantuirea Lui oricui.( Isus Biruitorul nr. 7-8, din...