S-a întâmplat în 13 mai 1806
S-a intamplat in 13 mai 1806: A murit Samuil Micu, carturar iluminist, filolog si traducator; unul dintre reprezentantii de seama ai colii Ardelene. Samuil Micu, supranumit Klein, a fost un teolog greco-catolic, filolog, lexicograf, istoric, filozof iluminist roman si reprezentant al Scolii Ardelene. Studiile gimnaziale le-a facut la Gimnaziul din Blaj, pe care l-a absolvit []The post S-a intamplat in 13 mai 1806 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 13 mai 1806 was first posted on mai 13, 2020 at 2:18 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 13 mai 1806: A murit Samuil Micu, carturar iluminist, filolog si traducator; unul dintre reprezentantii de seama ai colii Ardelene. Samuil Micu, supranumit Klein, a fost un teolog greco-catolic, filolog, lexicograf, istoric, filozof iluminist roman si reprezentant al Scolii Ardelene. Studiile gimnaziale le-a facut la Gimnaziul din Blaj, pe care l-a absolvit in 1762. Chiar in acest an s-a calugarit sub numele de Samuil, caci numele laic era Maniu Micu. Si-a continuat studiile la Seminarul pentru calugari infiintat de episcopul unit al Blajului Petru Pavel Aron. A urmat, mai tarziu, Colegiul Pazmanian din Viena, studiind filozofia si teologia. Din 1766 pana in 1806 si-a dedicat viata profesoratului in Gimnaziul din Blaj, predand Etica si Aritmetica, cercetarilor istorice care l-au ajutat sa isi publice primele lucrari, studiilor teologice, istorice, lingvistice in urma carora a devenit cenzor al cartilor romanesti care apareau la Tipografia Universitatii din Buda. A redactat foarte multe lucrari in care aborda tema originii romane a poporului si a limbii romane, continuitatea romanilor pe teritoriul fostei Dacii. De asemenea, sustinea egalitatea in drepturi a romanilor cu celelalte natiuni din Transilvania. A efectuat nenumarate traduceri, printre care si o noua traducere a Bibliei. Cele mai cunoscute opere ale sale sunt Istoria si lucrarile si intamplarile romanilor, publicata inegral abia in 1995 si Biblia de la Blaj. Samuil Micu s-a nascut in localitatea Sadu, in luna septembrie a anului 1745, in scaunul Sibiului, pe asa-zisul Pamant Craiesc. Comuna Sadu este situata intr-o zona de munte, in Marginimea Sibiului. Bunicul dinspre tata era taranul liber, Oprea Micul, oier si agricultor instarit. Viitorului carturar i s-a dat numele de botez Maniu, dupa bunicul dinspre mama, Maniu Neagoe, protopop si el. Tatal lui Samuil Micu se numea Stoia si era protopop de Sadu si fratele mai mare al Episcopului Inochentie Micu-Klein. Inainte de a ajunge la Blaj, Samuil Micu si-a inceput studiile chiar in casa parinteasca, iar primul dascal i-a fost tatal sau. In toamna anului 1759 il aflam pe Samuil Micu printre cei 300 de elevi ai coalelor din Blaj. La Blaj functionau simultan doua Seminarii. Unul care se numea Craiesc sau al Sfintei Treimi , ce apartinea manastirii, si al doilea, Seminarul Bunei Vestiri sau al episcopului Petru Pavel Aron. Odata ajuns la Blaj, tanarul seminarist va fi atras de avantul de cultura ce cuprinsese noua manastire, ca urmare a punerii in functie a tipografiei, dar si a intoarcerii de la studii a primei generatii formate in marile centre universitare si culturale ale vremii. Samuil Micu va avea dascali renumiti: Grigore Maior, Atanasie Rednic, Gherontie Cotore, Ion Sacadate etc. Episcop al Blajului era Petru Pavel Aron. Inca de la sosire, tanarul seminarist se bucura de bunavointa episcopului care il primeste in seminarul sau si-l va intretine pe cheltuiala sa. La terminarea gimnaziului, la sugestia episcopului Petru Pavel Aron, adolescentul Maniu Micu Klein se calugareste, luand numele de Samuil. Viata de ascet a Sfantului Samuil avea sa devina model de urmat pentru tanarul calugar Samuil Micu Klein. Ucenicia monahala si-o face la manastirea Buna-Vestire , trecand in anul 1762, la Sfanta Treime . Episcopul Petru Pavel Aron se stinge din viata, la 9 martie 1764, lasand fiului spiritual mostenire modelul calugarului si modelul iubitorului de scoala si de stiinta, model care si-a pus amprenta pe evolutia ulterioara a tanarului Samuil. La scaunul episcopal de la Blaj urmeaza Atanasie Rednic. Acesta cunostea calitatile pe care le avea Samuil Micu si l-a numit, in 1764, prefect peste manastire si Seminarul Buna-Vestire . In toamna anului 1766, episcopul Atanasie Rednic il trimite pe Samuil Micu la studii la Viena, la Colegiul Pazmanian . Plecarea la Viena reprezenta un pas important in viata tanarului Samuil Micu; i se deschideau noi perspective, noi orizonturi. Lasa in urma experienta Blajului care i-a daruit prima intalnire cu trairea in spirit, dar si cu o viata calugareasca austera si se afla la un pas de o alta experienta, cea vieneza, atat de ademenitoare. Ajuns la Viena, va intra in Institutul Pazmanian , care functiona in capitala imperiului pentru tinerii bursieri slovaci, croati si romani. Avand in vedere specificul si menirea Colegiului Pazmanian , studentii trimisi la aceasta institutie isi desavarseau pregatirea teologica, prin prelegeri si studiu individual pe discipline specifice. La Facultatea de Filosofie studiaza logica, metafizica si matematicile elementare; fizica, matematicile superioare si stiintele politice; etica, istoria naturala, istoria, geografia, filologia, estetica. Sarguincios, pasionat de cunoastere si inteligent, Samuil Micu depaseste cu mult cerintele bibliografice obligatorii, citind aproape toate cartile de mai mare interes in acel timp, faurindu-si, astfel, un orizont intelectual cuprinzator. Pe buna dreptate, un alt titan al spiritualitatii romanesti, Nicolae Iorga, il definea pe Samuil Micu incepator al eruditiei romane in Ardeal si cel dintai care a invatat si pentru altii . In anul 1772, Samuil Micu isi incheie cu stralucite aprecieri oficiale studiile filozofice la Universitate, precum si cele teologice si canonice, urmate la renumitul Colegiu Pazmanian si se reintoarce la Blaj. Era un tanar cu o experienta culturala si stiintifica foarte bogata, fiind pregatit nu numai in domeniul teologico-filosofic, ci si in stiintele pozitive: fizica teoretica si experimentala, mecanica, aritmetica. A doua perioada blajeana a fost pentru Samuil Micu de acumulari: si-a formulat directiile ulterioare ale muncii sale intelectuale in care si-a propus ca principale obiective: realizarea unei istorii a neamului, traducerea unor lucrari de cult necesare preotilor, elaborarea unei gramatici si a unui dictionar al limbii romane si alte lucrari. Initial, Samuil Micu a predat la scolile din Blaj matematica si etica, iar ulterior, filosofie, Teologie Dogmatica, Scriptura si s-a dedicat cercetarilor istorice si lingvistice. In 2 mai 1772 se stinge din viata episcopul Atanasie Rednic, care l-a sprijinit pe Micu, in demersurile lui pentru studii, iar in octombrie este ales episcop Grigore Maior, hirotonit in 23 aprilie 1773, la Viena.
Samuil Micu s-a bucurat de consideratia pe care i-o purta episcopul Grigore Maior care l-a sprijinit in lucrarile sale si i-a favorizat accesul la arhiva episcopala. Micu a facut ordine in biblioteca gimnaziului si, totodata, s-a implicat in viata culturala a Blajului. In primavara anului 1773 s-a tinut Sinodul Bisericilor Greco-Catolice din Imperiu. Episcopul Grigore Maior a luat cu el, in vederea discutiilor, trei dintre oamenii sai inzestrati in stiintele teologice: Samuil Micu, Ignatie Darabant si Silvestru Caliani. Sinodul a inceput la 1 martie 1773 si s-a incheiat in 24 aprilie, acelasi an, interval in care au avut loc mai multe sesiuni. Pe agenda de lucru s-au aflat probleme ale confesiunii greco-catolice, precum: introducerea lui Filioque in Crez, reducerea numarului sarbatorilor in viitoarele calendare, intocmirea listei de carti ce urmau a se tipari pentru greco-catolici la Viena si altele. Samuil Micu, din dorinta de a informa intelectualitatea straina despre ideologia promovata in vederea emanciparii nationale si sociale a poporului roman, scrie doua lucrari in limba latina. In prima lucrare, De ortu progressu conversione Valachorum Episcopis item Archiepiscopis et Metropolitis eorum (1774-1776), in care citeaza Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor al lui Dimitrie Cantemir, afirma pentru prima oara originea romana a romanilor pe criteriul limbii, moravurilor, caracterului si firii lor; se arata vechimea crestinismului la romani, se aminteste de existenta familiilor nobile romanesti si se expune, pe scurt, unirea . Prin aceasta lucrare, Samuil Micu a incercat sa convinga Curtea sa-l numeasca pe Grigore Maior drept arhiepiscop al tuturor credinciosilor catolici de rit grecesc din imperiu. Proiectul, din pacate, nu s-a realizat insa lucrarea este importanta prin faptul ca poarta amprenta noului limbaj iluminist. In a doua lucrare, Brevis historica notitia originis et progressu nationis daco-romanae seu ut quidam barbaro vocabulo appelant valachorum, ab initio usque ad seculum XVIII, terminata in anul 1778, Samuil Micu argumenteaza originea latina a poporului roman si continuitatea sa pe teritoriul vechii Dacii. Samuil Micu apreciaza perspectivele deschise de stapanirea austriaca si de unirea religioasa, datorita careia, romanimea din Transilvania este adusa din tenebrele ignorantei la lumina si se slefuieste din ce in ce mai mult . Anul 1777 ii poarta pasii lui Samuil Micu din nou spre Viena; in anul 1779 era duhovnic, apoi ephemerius in 1780 si praefectus (director de studii)...
S-a intamplat in 13 mai 1806 was first posted on mai 13, 2020 at 2:18 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 13 mai 1806: A murit Samuil Micu, carturar iluminist, filolog si traducator; unul dintre reprezentantii de seama ai colii Ardelene. Samuil Micu, supranumit Klein, a fost un teolog greco-catolic, filolog, lexicograf, istoric, filozof iluminist roman si reprezentant al Scolii Ardelene. Studiile gimnaziale le-a facut la Gimnaziul din Blaj, pe care l-a absolvit in 1762. Chiar in acest an s-a calugarit sub numele de Samuil, caci numele laic era Maniu Micu. Si-a continuat studiile la Seminarul pentru calugari infiintat de episcopul unit al Blajului Petru Pavel Aron. A urmat, mai tarziu, Colegiul Pazmanian din Viena, studiind filozofia si teologia. Din 1766 pana in 1806 si-a dedicat viata profesoratului in Gimnaziul din Blaj, predand Etica si Aritmetica, cercetarilor istorice care l-au ajutat sa isi publice primele lucrari, studiilor teologice, istorice, lingvistice in urma carora a devenit cenzor al cartilor romanesti care apareau la Tipografia Universitatii din Buda. A redactat foarte multe lucrari in care aborda tema originii romane a poporului si a limbii romane, continuitatea romanilor pe teritoriul fostei Dacii. De asemenea, sustinea egalitatea in drepturi a romanilor cu celelalte natiuni din Transilvania. A efectuat nenumarate traduceri, printre care si o noua traducere a Bibliei. Cele mai cunoscute opere ale sale sunt Istoria si lucrarile si intamplarile romanilor, publicata inegral abia in 1995 si Biblia de la Blaj. Samuil Micu s-a nascut in localitatea Sadu, in luna septembrie a anului 1745, in scaunul Sibiului, pe asa-zisul Pamant Craiesc. Comuna Sadu este situata intr-o zona de munte, in Marginimea Sibiului. Bunicul dinspre tata era taranul liber, Oprea Micul, oier si agricultor instarit. Viitorului carturar i s-a dat numele de botez Maniu, dupa bunicul dinspre mama, Maniu Neagoe, protopop si el. Tatal lui Samuil Micu se numea Stoia si era protopop de Sadu si fratele mai mare al Episcopului Inochentie Micu-Klein. Inainte de a ajunge la Blaj, Samuil Micu si-a inceput studiile chiar in casa parinteasca, iar primul dascal i-a fost tatal sau. In toamna anului 1759 il aflam pe Samuil Micu printre cei 300 de elevi ai coalelor din Blaj. La Blaj functionau simultan doua Seminarii. Unul care se numea Craiesc sau al Sfintei Treimi , ce apartinea manastirii, si al doilea, Seminarul Bunei Vestiri sau al episcopului Petru Pavel Aron. Odata ajuns la Blaj, tanarul seminarist va fi atras de avantul de cultura ce cuprinsese noua manastire, ca urmare a punerii in functie a tipografiei, dar si a intoarcerii de la studii a primei generatii formate in marile centre universitare si culturale ale vremii. Samuil Micu va avea dascali renumiti: Grigore Maior, Atanasie Rednic, Gherontie Cotore, Ion Sacadate etc. Episcop al Blajului era Petru Pavel Aron. Inca de la sosire, tanarul seminarist se bucura de bunavointa episcopului care il primeste in seminarul sau si-l va intretine pe cheltuiala sa. La terminarea gimnaziului, la sugestia episcopului Petru Pavel Aron, adolescentul Maniu Micu Klein se calugareste, luand numele de Samuil. Viata de ascet a Sfantului Samuil avea sa devina model de urmat pentru tanarul calugar Samuil Micu Klein. Ucenicia monahala si-o face la manastirea Buna-Vestire , trecand in anul 1762, la Sfanta Treime . Episcopul Petru Pavel Aron se stinge din viata, la 9 martie 1764, lasand fiului spiritual mostenire modelul calugarului si modelul iubitorului de scoala si de stiinta, model care si-a pus amprenta pe evolutia ulterioara a tanarului Samuil. La scaunul episcopal de la Blaj urmeaza Atanasie Rednic. Acesta cunostea calitatile pe care le avea Samuil Micu si l-a numit, in 1764, prefect peste manastire si Seminarul Buna-Vestire . In toamna anului 1766, episcopul Atanasie Rednic il trimite pe Samuil Micu la studii la Viena, la Colegiul Pazmanian . Plecarea la Viena reprezenta un pas important in viata tanarului Samuil Micu; i se deschideau noi perspective, noi orizonturi. Lasa in urma experienta Blajului care i-a daruit prima intalnire cu trairea in spirit, dar si cu o viata calugareasca austera si se afla la un pas de o alta experienta, cea vieneza, atat de ademenitoare. Ajuns la Viena, va intra in Institutul Pazmanian , care functiona in capitala imperiului pentru tinerii bursieri slovaci, croati si romani. Avand in vedere specificul si menirea Colegiului Pazmanian , studentii trimisi la aceasta institutie isi desavarseau pregatirea teologica, prin prelegeri si studiu individual pe discipline specifice. La Facultatea de Filosofie studiaza logica, metafizica si matematicile elementare; fizica, matematicile superioare si stiintele politice; etica, istoria naturala, istoria, geografia, filologia, estetica. Sarguincios, pasionat de cunoastere si inteligent, Samuil Micu depaseste cu mult cerintele bibliografice obligatorii, citind aproape toate cartile de mai mare interes in acel timp, faurindu-si, astfel, un orizont intelectual cuprinzator. Pe buna dreptate, un alt titan al spiritualitatii romanesti, Nicolae Iorga, il definea pe Samuil Micu incepator al eruditiei romane in Ardeal si cel dintai care a invatat si pentru altii . In anul 1772, Samuil Micu isi incheie cu stralucite aprecieri oficiale studiile filozofice la Universitate, precum si cele teologice si canonice, urmate la renumitul Colegiu Pazmanian si se reintoarce la Blaj. Era un tanar cu o experienta culturala si stiintifica foarte bogata, fiind pregatit nu numai in domeniul teologico-filosofic, ci si in stiintele pozitive: fizica teoretica si experimentala, mecanica, aritmetica. A doua perioada blajeana a fost pentru Samuil Micu de acumulari: si-a formulat directiile ulterioare ale muncii sale intelectuale in care si-a propus ca principale obiective: realizarea unei istorii a neamului, traducerea unor lucrari de cult necesare preotilor, elaborarea unei gramatici si a unui dictionar al limbii romane si alte lucrari. Initial, Samuil Micu a predat la scolile din Blaj matematica si etica, iar ulterior, filosofie, Teologie Dogmatica, Scriptura si s-a dedicat cercetarilor istorice si lingvistice. In 2 mai 1772 se stinge din viata episcopul Atanasie Rednic, care l-a sprijinit pe Micu, in demersurile lui pentru studii, iar in octombrie este ales episcop Grigore Maior, hirotonit in 23 aprilie 1773, la Viena.
Samuil Micu s-a bucurat de consideratia pe care i-o purta episcopul Grigore Maior care l-a sprijinit in lucrarile sale si i-a favorizat accesul la arhiva episcopala. Micu a facut ordine in biblioteca gimnaziului si, totodata, s-a implicat in viata culturala a Blajului. In primavara anului 1773 s-a tinut Sinodul Bisericilor Greco-Catolice din Imperiu. Episcopul Grigore Maior a luat cu el, in vederea discutiilor, trei dintre oamenii sai inzestrati in stiintele teologice: Samuil Micu, Ignatie Darabant si Silvestru Caliani. Sinodul a inceput la 1 martie 1773 si s-a incheiat in 24 aprilie, acelasi an, interval in care au avut loc mai multe sesiuni. Pe agenda de lucru s-au aflat probleme ale confesiunii greco-catolice, precum: introducerea lui Filioque in Crez, reducerea numarului sarbatorilor in viitoarele calendare, intocmirea listei de carti ce urmau a se tipari pentru greco-catolici la Viena si altele. Samuil Micu, din dorinta de a informa intelectualitatea straina despre ideologia promovata in vederea emanciparii nationale si sociale a poporului roman, scrie doua lucrari in limba latina. In prima lucrare, De ortu progressu conversione Valachorum Episcopis item Archiepiscopis et Metropolitis eorum (1774-1776), in care citeaza Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor al lui Dimitrie Cantemir, afirma pentru prima oara originea romana a romanilor pe criteriul limbii, moravurilor, caracterului si firii lor; se arata vechimea crestinismului la romani, se aminteste de existenta familiilor nobile romanesti si se expune, pe scurt, unirea . Prin aceasta lucrare, Samuil Micu a incercat sa convinga Curtea sa-l numeasca pe Grigore Maior drept arhiepiscop al tuturor credinciosilor catolici de rit grecesc din imperiu. Proiectul, din pacate, nu s-a realizat insa lucrarea este importanta prin faptul ca poarta amprenta noului limbaj iluminist. In a doua lucrare, Brevis historica notitia originis et progressu nationis daco-romanae seu ut quidam barbaro vocabulo appelant valachorum, ab initio usque ad seculum XVIII, terminata in anul 1778, Samuil Micu argumenteaza originea latina a poporului roman si continuitatea sa pe teritoriul vechii Dacii. Samuil Micu apreciaza perspectivele deschise de stapanirea austriaca si de unirea religioasa, datorita careia, romanimea din Transilvania este adusa din tenebrele ignorantei la lumina si se slefuieste din ce in ce mai mult . Anul 1777 ii poarta pasii lui Samuil Micu din nou spre Viena; in anul 1779 era duhovnic, apoi ephemerius in 1780 si praefectus (director de studii)...
