Ce înseamnă a fi ”nebun pentru Hristos” sau ”înțelept în Hristos”
1 Cor. 4, 10 Aceste cuvinte ale Sf. Ap. Pavel se adreseaza credinciosilor Bisericii din Corint, numindu-i intelepti in Hristos; iar pe sine si pe ceilalti Sfinti Apostoli nebuni pentru Hristos. Care sa fie, oare, deosebirea dintre aceste doua stari? Ea e nespus de insemnata. Cum este scara din visul lui Iacov, asezata cu []1 Cor. 4, 10 Aceste cuvinte ale Sf. Ap. Pavel se adreseaza credinciosilor Bisericii din Corint, numindu-i intelepti in Hristos; iar pe sine si pe ceilalti Sfinti Apostoli nebuni pentru Hristos.
Care sa fie, oare, deosebirea dintre aceste doua stari? Ea e nespus de insemnata. Cum este scara din visul lui Iacov, asezata cu un capat pe pamant si cu celalalt sus, in cer, asa sunt si cele doua stari: una inca jos, amestecata cu grijile pamantesti, cealalta sus, pe culmile iubirii duhovnicesti.
Din cercetarea Sfintelor Scripturi, aflam ca Sf. Apostoli ajunsesera pe culmile dragostei pentru Domnul. i, pe masura ce urcau treptele neprihanirii spre desavarsire, apareau in ochii lumii ca un fel de nebuni, caci nu mai cautau la cele de jos si nu mai pretuiau intru nimic pe cele pamantesti; le socoteau ca pe niste gunoaie, fata de marea opera a mantuirii savarsite pe Golgota din iubirea cea nemarginita a lui Dumnezeu Deci singura lor tinta era Domnul Iisus si vestirea Lui necurmata.
Corintenii, in schimb, cei carora li se adreseaza cu numirea de intelepti, erau inca jos, pe pamant, erau inca pamantesti. Ei nu urcasera nici o treapta macar pe scara desavarsirii. Intre ei si in ei se mai gaseau inca destule fapte si scaderi de-ale firii pamantesti: dezbinari, procese, tot felul de pacate; poate chiar desfranare, lacomie, doriri de inaltare, pareri inalte despre ei insisiIntelepciunea lor in Hristos consta intr-un fel de chibzuiala pamanteasca chiar si in faptele si in viata de credinta. Aceasta voia sa fie un fel de cumpatare a vietii duhovnicesti, fapt ce-i tinea departe de viata cea cu adevarat duhovniceasca.
Ei n-au urcat, ci sunt inca jos, chibzuind si urmand indemnurile firii ce-i tin mereu in descumpanire.
Numele ce li-l da Sf. Apostol era mai curand un fel de blanda mustrare, nu o lauda. Vedem aceasta din cuvintele ce urmeaza: Nu va scriu aceste lucruri ca sa fac de rusine, ci ca sa va sfatuiesc, ca pe niste copii preaiubiti ai mei (cap. 4, 14).
Nici astazi, din marea multime a crestinilor, nu lipsesc cele doua categorii: nebunii si inteleptii. i acestea vor fi cat va fi veacul Insa o constatare dureroasa ne face sa ne ingrijoram ca prea s-au imputinat nebunii pentru Hristos.
Cei mai multi dintre credinciosii Domnului de azi, preoti sau mireni, se afla in ceata celor intelepti sau chibzuiti. Acestia vor cauta mereu sa...
Care sa fie, oare, deosebirea dintre aceste doua stari? Ea e nespus de insemnata. Cum este scara din visul lui Iacov, asezata cu un capat pe pamant si cu celalalt sus, in cer, asa sunt si cele doua stari: una inca jos, amestecata cu grijile pamantesti, cealalta sus, pe culmile iubirii duhovnicesti.
Din cercetarea Sfintelor Scripturi, aflam ca Sf. Apostoli ajunsesera pe culmile dragostei pentru Domnul. i, pe masura ce urcau treptele neprihanirii spre desavarsire, apareau in ochii lumii ca un fel de nebuni, caci nu mai cautau la cele de jos si nu mai pretuiau intru nimic pe cele pamantesti; le socoteau ca pe niste gunoaie, fata de marea opera a mantuirii savarsite pe Golgota din iubirea cea nemarginita a lui Dumnezeu Deci singura lor tinta era Domnul Iisus si vestirea Lui necurmata.
Corintenii, in schimb, cei carora li se adreseaza cu numirea de intelepti, erau inca jos, pe pamant, erau inca pamantesti. Ei nu urcasera nici o treapta macar pe scara desavarsirii. Intre ei si in ei se mai gaseau inca destule fapte si scaderi de-ale firii pamantesti: dezbinari, procese, tot felul de pacate; poate chiar desfranare, lacomie, doriri de inaltare, pareri inalte despre ei insisiIntelepciunea lor in Hristos consta intr-un fel de chibzuiala pamanteasca chiar si in faptele si in viata de credinta. Aceasta voia sa fie un fel de cumpatare a vietii duhovnicesti, fapt ce-i tinea departe de viata cea cu adevarat duhovniceasca.
Ei n-au urcat, ci sunt inca jos, chibzuind si urmand indemnurile firii ce-i tin mereu in descumpanire.
Numele ce li-l da Sf. Apostol era mai curand un fel de blanda mustrare, nu o lauda. Vedem aceasta din cuvintele ce urmeaza: Nu va scriu aceste lucruri ca sa fac de rusine, ci ca sa va sfatuiesc, ca pe niste copii preaiubiti ai mei (cap. 4, 14).
Nici astazi, din marea multime a crestinilor, nu lipsesc cele doua categorii: nebunii si inteleptii. i acestea vor fi cat va fi veacul Insa o constatare dureroasa ne face sa ne ingrijoram ca prea s-au imputinat nebunii pentru Hristos.
Cei mai multi dintre credinciosii Domnului de azi, preoti sau mireni, se afla in ceata celor intelepti sau chibzuiti. Acestia vor cauta mereu sa...
