A cuviosului si de Dumnezeu purtatorului Parintelui nostru, Marcu Ascetul Despre legea duhovniceasca, in 200 de capete (Iau impartirea capetelor dupa Filocalia greaca. In P. G. 65, 905A 930B variaza putin.) 1. Fiindca de multe ori ati dorit sa stiti ce este legea duhovniceasca de care vorbeste dumnezeiescul Apostol (Rom. VII, 14) si care este []A cuviosului si de Dumnezeu purtatorului Parintelui nostru, Marcu Ascetul Despre legea duhovniceasca, in 200 de capete(Iau impartirea capetelor dupa Filocalia greaca. In P. G. 65, 905A 930B variaza putin.)1. Fiindca de multe ori ati dorit sa stiti ce este legea duhovniceasca de care vorbeste dumnezeiescul Apostol (Rom. VII, 14) si care este cunostinta si lucrarea celor ce vor sa o pazeasca, vom vorbi despre acestea pe cat ne va fi cu putinta.2. Intai stim ca Dumnezeu este inceputul, mijlocul si sfarsitul oricarui bine; iar binele este cu neputinta sa fie crezut si savarsit altfel decat in Hristos Iisus si Duhul Sfant.3. Tot binele e daruit de Dumnezeu cu un rost oarecare si cel ce-l primeste cu aceasta credinta nu-l va pierde.4. Credinta neclintita este turn intarit. Iar Hristos se face toate celui ce crede.5. Orice planuire a ta sa o incepi cu Cel ce este inceputul a tot binele, ca sa fie dupa voia lui Dumnezeu ceea ce ai de gand sa faci.6. Cel ce e smerit in cugetul sau si implineste o lucrare duhovniceasca, cand citeste dumnezeiestile Scripturi, pe toate le aduce in legatura cu sine, si nu cu altul.7. Roaga pe Dumnezeu sa deschida ochii inimii tale si vei vedea folosul rugaciunii si al citirii.8. Cel ce are vreun dar duhovnicesc si sufera impreuna cu cel ce nu-l are isi pastreaza darul prin impreuna patimire; iar cel mandru si-l va pierde, scufundandu-se in gandurile trufiei.9. Gura celui smerit in cugetare graieste adevarul; iar cel ce i se impotriveste se aseamana cu sluga aceea care a palmuit peste obraz pe Domnul.10. Nu te face ucenic al celui ce se lauda pe sine, ca nu cumva, in loc de smerita cugetare, sa inveti mandria.11. Sa nu te inalti intru inima ta pentru ca intelegi cele zise in Scripturi, ca sa nu cazi cu mintea in duhul hulirii.12. Sa nu incerci a dezlega prin galceava un lucru incurcat, ci prin cele aratate de legea duhului, adica prin rabdare, rugaciune si nadejdea care numai la un lucru se gandeste.13. Cel ce se roaga trupeste si inca nu are cunostinta duhovniceasca este ca orbul care striga si zice: Iisuse, Fiul lui David, miluieste-ma (Luca XVIII, 38).14. Orbul de odinioara, dupa ce i s-au deschis ochii si a vazut pe Domnul, inchinandu-se Lui nu L-a mai marturisit fiu al lui David, ci Fiu al lui Dumnezeu.15. Sa nu te inalti cand versi lacrimi in vremea rugaciunii, caci Hristos este Cel ce s-a atins de ochii tai de ai putut vedea cu mintea.16. Cel ce, asemenea orbului, si-a lepadat haina si s-a apropiat de Domnul se face ucenicul Lui si propovaduitorul invataturilor celor mai inalte.17. De va zabovi pacatul in gandurile noastre ne va umple inima de semetie; iar de il vom izgoni prin infranare si nadejde, vom dobandi zdrobirea inimii.18. Este o zdrobire de inima lina si folositoare, spre inmuierea ei; si este alta ascutita si vatamatoare, spre pedepsirea ei.19. Privegherea, rugaciunea si rabdarea necazurilor ce vin asupra noastra aduc inimii zdrobirea neprimejdioasa si folositoare, daca nu imprastiem tovarasia lor prin lacomia dupa ceva. Caci cel ce rabda in acestea, si in celelalte va fi ajutat; iar cel nepasator si imprastiat, la iesirea din trup cumplit se va chinui.20. Inima iubitoare de placeri, in vremea iesirii, i se face sufletului inchisoare si lant; iar cea iubitoare de osteneli ii este poarta deschisa.21. Inima invartosata este poarta de fier zavorita inaintea cetatii; iar celui ce patimeste raul si este stramtorat i se deschide de la sine, ca si lui Petru (Fapte XII, 10).102(Vezi si Maxim Marturisitorul, Quaestiones ad Thalassium, in P.

G. 90, 329A.)22. Multe sunt felurile rugaciunii, care de care mai deosebit. Totusi nici una nu este vatamatoare, decat aceea care nu mai este rugaciune, ci lucrare diavoleasca.23. Un om voind sa faca rau s-a rugat dupa obicei, mai intai in cuget, si prin purtarea de grija a lui Dumnezeu fiind impiedicat, mai pe urma mult I-a multumit.24. Iar David, vrand sa ucida pe Nabal din Carmel, dupa ce a luat instiintare...