S-a întâmplat în 17 mai 1388
S-a intamplat in 17 mai 1388: S-a incheiat zidirea bisericii mari a Manastirii Cozia. La 3 kilometri nord de statiunea balneo-climaterica Calimanesti Caciulata, pe malul drept al Vaii Oltului, la aproximativ 20 de kilometri de orasul Ramnicu Valcea, se afla Ansamblul manastiresc de la Cozia, cu hramul Sfanta Treime . Construita pe vremea lui Mircea []The post S-a intamplat in 17 mai 1388 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 17 mai 1388 was first posted on mai 17, 2020 at 2:58 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 17 mai 1388: S-a incheiat zidirea bisericii mari a Manastirii Cozia. La 3 kilometri nord de statiunea balneo-climaterica Calimanesti Caciulata, pe malul drept al Vaii Oltului, la aproximativ 20 de kilometri de orasul Ramnicu Valcea, se afla Ansamblul manastiresc de la Cozia, cu hramul Sfanta Treime . Construita pe vremea lui Mircea cel Batran, la indemnul Sfantului Cuvios Nicodim de la Tismana, duhovnic al lui Mircea intru cele Dumnezeiesti , Cozia este una dintre cele mai autentice nestemate ale arhitecturii bisericesti autohtone, inseamna o mostenire spirituala si artistica nepretuita in istoria poporului roman, in cei peste 600 de ani de la intemeiere, mii de calugari vietuind aici, iar dintre acestia s-au detasat ierarhi ajunsi in functii importante, dar si oameni de cultura remarcabili. La Manastirea Cozia a luat fiinta prima scoala de copisti si caligrafi din ara Romaneasca si tot acolo a trait si primul imnograf roman, Filotei, mare logofat al Tarii Romanesti. Conform unei legende, se pare ca la originea construirii manastirii se afla o aratare Dumnezeiasca care i s-ar fi dezvaluit voievodului Mircea cel Batran (Mircea cel Mare), domn al arii Romanesti intre anii 1386 si 1394 si 1397 1418, fiu al lui Radu I si fratele lui Dan I, caruia i-a urmat la tron. Legenda spune ca in timpul unui razboi pornit de Mircea impotriva ungurilor (sau impotriva otomanilor conform altor interpretari), si-a stabilit ca sediu al ostii un loc de pe Valea Oltului, denumit Bivolarilor . In timp ce dormea in cortul domnesc instalat pe pajistea din fata muntelui, voievodul a avut un vis in care i s-ar fi ivit o aratare Dumnezeiasca , iar a doua zi, dis de dimineata, voievodul a hotarat ridicarea, pe acel loc, a unei manastiri. Asadar, intre anii 1387 1388, a avut loc ridicarea manastirii, un sprijin important in zidirea acestui sfant lacas avandu-l Nicodim, duhovnic al domnitorului si staret al manastirilor Vodita si Tismana. Pe o inscriptie aflata la Cozia scrie ca: Aceasta sfanta biserica, unde se praznuieste hramul Prea Sfintei si Incepatoarei de viata troite, este zidita in temelie de blagocestivul raposatul Domn Io Mircea Voevod cel Batran . La 18 mai 1388 a avut loc slujba de sfintire a manastirii, tinuta chiar de Nicodim, iar ca staret a fost desemnat ieromonahul Gavriil, unul dintre ucenicii sfantului de la Tismana. Este interesant faptul ca, initial, denumirea lacasului era Manastirea Nucet , de la cuvantul pecenego-cuman Koz , care inseamna nuca, aluzie la caracterul regiunii, care era cunoscuta datorita cultivarii nucilor. Ulterior, manastirea a primit numele de Cozia , dupa denumire muntelui aflat in vecinatate. Biserica mare a fost pictata in fresca, intre anii 1390-1391. In anul 1392, Filotei (sau Filos), mare logofat al Tarii Romanesti in timpul domniei lui Mircea cel Batran, un om invatat si bun cunoscator al limbilor greaca si slavona, renunta la dregatorie si la cele pamantesti, luand calea slujirii lui Hristos, calugarindu-se la Manastirea Cozia, sub indrumarea egumenului Gavriil. Aici Filotei deprinde nevointa si randuiala slujbelor bisericesti, ajungand protopsalt si primul dascal si caligraf in obstea manastirilor Cozia si Cotmeana.
In 4 aprilie 1395, Mircea cel Batran a inzestrat Manastirea Cozia cu doua clopote. Intre anii 1395 si 1396, la Cozia s-a realizat o capodopera a broderiei liturgice bizantine, calugarii de aici tesand pe matase, cu fire din argint si argint aurit, un epitaf de o frumusete aparte, cu tema Plangerea , reprezentandu-l pe Iisus intins pe piatra ungerii , alaturi de Maica Domnului si Sfantul Ioan Teologul si de patru ingeri. In limba slavona, in chenar se afla inscriptia ce reproduce troparul din Sambata Mare de la Liturghia Sfantului Vasile. In luna mai 1413, Mihail voievod, fiul lui Mircea cel Batran, daruieste Coziei inca un clopot. Monahul Filotei intemeiaza, la 1415, la Cozia, prima scoala de caligrafi si copisti din ara Romaneasca, fiind dascal al calugarilor de pe Valea Oltului, alaturi de staretul Sofronie. Filotei este si autorul unei opere denumite Pripeale (sau Marimuri ), in fapt o colectie de imnuri de lauda in cinstea marilor sfinti, care se canta la slujba privegherii in manastiri. Opera avea sa se raspandeasca, in secolele XV-XVIII, in mai toate Bisericile Ortodoxe din Peninsula Balcanica, spre lauda lui Dumnezeu si a sfintilor Sai. Tot in anul 1415, la 28 martie, printr-un hrisov al lui Mircea cel Batran, manastirii Cozia i s-a daruit vama de la Genune adica administrarea punctului de hotar dintre Transilvania si ara Romaneasca, un punct aflat astazi pe teritoriul comunei Rau Vadului, sat Cainenii Mici, jud. Valcea. La 31 ianuarie 1418, Mircea cel Batran trece la cele vesnice, fiind inmormantat, conform dorintei sale, la Manastirea Cozia. In anul 1517, Neagoe Basarab, domn al arii Romanesti intre anii 1512-1521, a reparat cladirile si biserica, inzestrand-o cu icoane si mai frumoase si tot in aceasta perioada se construieste un bazin de apa cu fantana arteziana in mijloc denumit havuz si o cismea. In anul 1520, Gavriil Protul descrie manastirea, in Viata Sfantului Nifon, in care se arata ca: Aceia manastire avea locuri fara galceava si alese, de petrecere calugareasca, departe de lume si era plina de toate bunatatile, cu munti mari si cu vai, ingradita si ocolita cu un rau mare si izvoare mari si munte imprejurul ei. i are toata hrana calugareasca, pomi si livezi si nuci si alti pomi roditori, fara numar, vii si gradini, si acolo cura apa pucioasa am vazut cu achii nostri acel loc si i-am zis pamantul fagaduintei . In perioada domniei lui Mihnea al II-lea Turcitul in ara Romaneasca, adica intre anii 1577-1583 si 1585-1591, s-a reabilitat paraclisul construit langa biserica, care avea hramul Adormirea Maicii Domnului , iar in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu (1688-1714), ansamblul...
S-a intamplat in 17 mai 1388 was first posted on mai 17, 2020 at 2:58 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 17 mai 1388: S-a incheiat zidirea bisericii mari a Manastirii Cozia. La 3 kilometri nord de statiunea balneo-climaterica Calimanesti Caciulata, pe malul drept al Vaii Oltului, la aproximativ 20 de kilometri de orasul Ramnicu Valcea, se afla Ansamblul manastiresc de la Cozia, cu hramul Sfanta Treime . Construita pe vremea lui Mircea cel Batran, la indemnul Sfantului Cuvios Nicodim de la Tismana, duhovnic al lui Mircea intru cele Dumnezeiesti , Cozia este una dintre cele mai autentice nestemate ale arhitecturii bisericesti autohtone, inseamna o mostenire spirituala si artistica nepretuita in istoria poporului roman, in cei peste 600 de ani de la intemeiere, mii de calugari vietuind aici, iar dintre acestia s-au detasat ierarhi ajunsi in functii importante, dar si oameni de cultura remarcabili. La Manastirea Cozia a luat fiinta prima scoala de copisti si caligrafi din ara Romaneasca si tot acolo a trait si primul imnograf roman, Filotei, mare logofat al Tarii Romanesti. Conform unei legende, se pare ca la originea construirii manastirii se afla o aratare Dumnezeiasca care i s-ar fi dezvaluit voievodului Mircea cel Batran (Mircea cel Mare), domn al arii Romanesti intre anii 1386 si 1394 si 1397 1418, fiu al lui Radu I si fratele lui Dan I, caruia i-a urmat la tron. Legenda spune ca in timpul unui razboi pornit de Mircea impotriva ungurilor (sau impotriva otomanilor conform altor interpretari), si-a stabilit ca sediu al ostii un loc de pe Valea Oltului, denumit Bivolarilor . In timp ce dormea in cortul domnesc instalat pe pajistea din fata muntelui, voievodul a avut un vis in care i s-ar fi ivit o aratare Dumnezeiasca , iar a doua zi, dis de dimineata, voievodul a hotarat ridicarea, pe acel loc, a unei manastiri. Asadar, intre anii 1387 1388, a avut loc ridicarea manastirii, un sprijin important in zidirea acestui sfant lacas avandu-l Nicodim, duhovnic al domnitorului si staret al manastirilor Vodita si Tismana. Pe o inscriptie aflata la Cozia scrie ca: Aceasta sfanta biserica, unde se praznuieste hramul Prea Sfintei si Incepatoarei de viata troite, este zidita in temelie de blagocestivul raposatul Domn Io Mircea Voevod cel Batran . La 18 mai 1388 a avut loc slujba de sfintire a manastirii, tinuta chiar de Nicodim, iar ca staret a fost desemnat ieromonahul Gavriil, unul dintre ucenicii sfantului de la Tismana. Este interesant faptul ca, initial, denumirea lacasului era Manastirea Nucet , de la cuvantul pecenego-cuman Koz , care inseamna nuca, aluzie la caracterul regiunii, care era cunoscuta datorita cultivarii nucilor. Ulterior, manastirea a primit numele de Cozia , dupa denumire muntelui aflat in vecinatate. Biserica mare a fost pictata in fresca, intre anii 1390-1391. In anul 1392, Filotei (sau Filos), mare logofat al Tarii Romanesti in timpul domniei lui Mircea cel Batran, un om invatat si bun cunoscator al limbilor greaca si slavona, renunta la dregatorie si la cele pamantesti, luand calea slujirii lui Hristos, calugarindu-se la Manastirea Cozia, sub indrumarea egumenului Gavriil. Aici Filotei deprinde nevointa si randuiala slujbelor bisericesti, ajungand protopsalt si primul dascal si caligraf in obstea manastirilor Cozia si Cotmeana.
In 4 aprilie 1395, Mircea cel Batran a inzestrat Manastirea Cozia cu doua clopote. Intre anii 1395 si 1396, la Cozia s-a realizat o capodopera a broderiei liturgice bizantine, calugarii de aici tesand pe matase, cu fire din argint si argint aurit, un epitaf de o frumusete aparte, cu tema Plangerea , reprezentandu-l pe Iisus intins pe piatra ungerii , alaturi de Maica Domnului si Sfantul Ioan Teologul si de patru ingeri. In limba slavona, in chenar se afla inscriptia ce reproduce troparul din Sambata Mare de la Liturghia Sfantului Vasile. In luna mai 1413, Mihail voievod, fiul lui Mircea cel Batran, daruieste Coziei inca un clopot. Monahul Filotei intemeiaza, la 1415, la Cozia, prima scoala de caligrafi si copisti din ara Romaneasca, fiind dascal al calugarilor de pe Valea Oltului, alaturi de staretul Sofronie. Filotei este si autorul unei opere denumite Pripeale (sau Marimuri ), in fapt o colectie de imnuri de lauda in cinstea marilor sfinti, care se canta la slujba privegherii in manastiri. Opera avea sa se raspandeasca, in secolele XV-XVIII, in mai toate Bisericile Ortodoxe din Peninsula Balcanica, spre lauda lui Dumnezeu si a sfintilor Sai. Tot in anul 1415, la 28 martie, printr-un hrisov al lui Mircea cel Batran, manastirii Cozia i s-a daruit vama de la Genune adica administrarea punctului de hotar dintre Transilvania si ara Romaneasca, un punct aflat astazi pe teritoriul comunei Rau Vadului, sat Cainenii Mici, jud. Valcea. La 31 ianuarie 1418, Mircea cel Batran trece la cele vesnice, fiind inmormantat, conform dorintei sale, la Manastirea Cozia. In anul 1517, Neagoe Basarab, domn al arii Romanesti intre anii 1512-1521, a reparat cladirile si biserica, inzestrand-o cu icoane si mai frumoase si tot in aceasta perioada se construieste un bazin de apa cu fantana arteziana in mijloc denumit havuz si o cismea. In anul 1520, Gavriil Protul descrie manastirea, in Viata Sfantului Nifon, in care se arata ca: Aceia manastire avea locuri fara galceava si alese, de petrecere calugareasca, departe de lume si era plina de toate bunatatile, cu munti mari si cu vai, ingradita si ocolita cu un rau mare si izvoare mari si munte imprejurul ei. i are toata hrana calugareasca, pomi si livezi si nuci si alti pomi roditori, fara numar, vii si gradini, si acolo cura apa pucioasa am vazut cu achii nostri acel loc si i-am zis pamantul fagaduintei . In perioada domniei lui Mihnea al II-lea Turcitul in ara Romaneasca, adica intre anii 1577-1583 si 1585-1591, s-a reabilitat paraclisul construit langa biserica, care avea hramul Adormirea Maicii Domnului , iar in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu (1688-1714), ansamblul...
