S-a întâmplat în 2 iunie 1247
S-a intamplat in 2 iunie 1247: Prin Diploma Ioanitilor , regele B la al IV-lea al Ungariei (1235-1270) acorda lui Rembald, preceptorul Ordinului Cavalerilor Ioan de Ierusalim (Ioaniti), Banatul de Severin; cu acest prilej, documentul semnaleaza, intre Dunare si Carpati, existenta unor formatiuni politice romanesti conduse de voievozii Litovoi si Seneslau si de cnejii Ioan si Farcas. []The post S-a intamplat in 2 iunie 1247 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 2 iunie 1247 was first posted on iunie 2, 2020 at 2:05 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 2 iunie 1247: Prin Diploma Ioanitilor , regele B la al IV-lea al Ungariei (1235-1270) acorda lui Rembald, preceptorul Ordinului Cavalerilor Ioan de Ierusalim (Ioaniti), Banatul de Severin; cu acest prilej, documentul semnaleaza, intre Dunare si Carpati, existenta unor formatiuni politice romanesti conduse de voievozii Litovoi si Seneslau si de cnejii Ioan si Farcas. Cavalerii Ioaniti au fost chemati de regele Ungariei sa apere teritoriul regatului de repetatele invazii ale tatarilor. In schimbul acestor obligatii, regele le-a dat cavalerilor un teritoriu intins situat intre Carpati, Dunare si Olt, in care se afla ara Severinului impreuna cu cnezatele lui Ioan si Farcas pana la Olt, nu si ara voievodului Litovoi care a fost lasata romanilor sa o stapaneasca in aceleasi conditii ca pana atunci. Le-a mai dat Cavalerilor si toata tara Cumaniei, daca o pot cuceri, ce se afla la rasarit de Olt, cu exceptia arii lui Seneslau voievodul romanilor in aceleasi conditii ca si cele date voievodului Litovoi. Romanii mentionati trebuiau sa dea ajutor armat Cavalerilor Ioaniti pentru apararea tarii, iar cavalerii sa-i ajute pe romani in aceleasi conditii. Au fost astfel amintite in aceasta diploma de donatie cinci formatiuni statale romanesti: ara Severinului, Cnezatele lui Ioan si a lui Farcas si Voievodatele lui Litovoi si Seneslau.
Problema localizarii acestor formatiuni statale se mai discuta si azi de istoriografia romaneasca. Important este faptul ca dupa marea invazie a tatarilor din 1241-1242, care a distrus in mare parte viata politica, sociala si economica a popoarelor situate la sud-estul Europei, in teritoriile locuite de romani a inceput sa se cristalizeze din nou o viata politica proprie in forme traditionale, cnezatele si voivodatele, care vor duce in final la intemeierea statului feudal ara Romaneasca. Din acest important izvor istoric rezulta ca atat la rasarit de Olt unde se afla ara Cumaniei stapanita de tatari cat si in teritoriul donat Cavalerilor se aflau unele formatiuni politice romanesti, unele intr-o mai stransa dependenta de regatul Ungariei, anume cnezatele lui Ioan si Farcas iar altele Voievodatele lui Seneslau si Litovoi erau lasate romanilor cu obligatia de a impartii veniturile si de a apara tara impreuna cu cavalerii ioaniti. Ceea...
S-a intamplat in 2 iunie 1247 was first posted on iunie 2, 2020 at 2:05 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 2 iunie 1247: Prin Diploma Ioanitilor , regele B la al IV-lea al Ungariei (1235-1270) acorda lui Rembald, preceptorul Ordinului Cavalerilor Ioan de Ierusalim (Ioaniti), Banatul de Severin; cu acest prilej, documentul semnaleaza, intre Dunare si Carpati, existenta unor formatiuni politice romanesti conduse de voievozii Litovoi si Seneslau si de cnejii Ioan si Farcas. Cavalerii Ioaniti au fost chemati de regele Ungariei sa apere teritoriul regatului de repetatele invazii ale tatarilor. In schimbul acestor obligatii, regele le-a dat cavalerilor un teritoriu intins situat intre Carpati, Dunare si Olt, in care se afla ara Severinului impreuna cu cnezatele lui Ioan si Farcas pana la Olt, nu si ara voievodului Litovoi care a fost lasata romanilor sa o stapaneasca in aceleasi conditii ca pana atunci. Le-a mai dat Cavalerilor si toata tara Cumaniei, daca o pot cuceri, ce se afla la rasarit de Olt, cu exceptia arii lui Seneslau voievodul romanilor in aceleasi conditii ca si cele date voievodului Litovoi. Romanii mentionati trebuiau sa dea ajutor armat Cavalerilor Ioaniti pentru apararea tarii, iar cavalerii sa-i ajute pe romani in aceleasi conditii. Au fost astfel amintite in aceasta diploma de donatie cinci formatiuni statale romanesti: ara Severinului, Cnezatele lui Ioan si a lui Farcas si Voievodatele lui Litovoi si Seneslau.
Problema localizarii acestor formatiuni statale se mai discuta si azi de istoriografia romaneasca. Important este faptul ca dupa marea invazie a tatarilor din 1241-1242, care a distrus in mare parte viata politica, sociala si economica a popoarelor situate la sud-estul Europei, in teritoriile locuite de romani a inceput sa se cristalizeze din nou o viata politica proprie in forme traditionale, cnezatele si voivodatele, care vor duce in final la intemeierea statului feudal ara Romaneasca. Din acest important izvor istoric rezulta ca atat la rasarit de Olt unde se afla ara Cumaniei stapanita de tatari cat si in teritoriul donat Cavalerilor se aflau unele formatiuni politice romanesti, unele intr-o mai stransa dependenta de regatul Ungariei, anume cnezatele lui Ioan si Farcas iar altele Voievodatele lui Seneslau si Litovoi erau lasate romanilor cu obligatia de a impartii veniturile si de a apara tara impreuna cu cavalerii ioaniti. Ceea...
