Despre smerenie
Straduieste-te mai presus de toate a dobandi smerenia. Smerenia inseamna sa-si cunoasca omul cu adevarat nimicnicia sa si sa se dispretuiasca pe sine. Cel ce, cunoscandu-si neputinta, pacatosenia si nevrednicia, nu se inalta nicidecum cu cugetul, ci se socoteste a fi mai rau decat toti, a fi cel mai pacatos, cel mai de pe urma []Straduieste-te mai presus de toate a dobandi smerenia. Smerenia inseamna sa-si cunoasca omul cu adevarat nimicnicia sa si sa se dispretuiasca pe sine. Cel ce, cunoscandu-si neputinta, pacatosenia si nevrednicia, nu se inalta nicidecum cu cugetul, ci se socoteste a fi mai rau decat toti, a fi cel mai pacatos, cel mai de pe urma dintre toti si dedesubtul tuturor, acela este smerit.
Cel smerit, de are vreo virtute, nu o pune pe seama puterii sale, ci in seama ajutorului lui Dumnezeu, dupa cuvantul lui Iisus Hristos, Care a zis: Asa si voi, cand veti face toate cele ce s-au poruncit voua, ziceti ca robi netrebnici suntem (Luca 17, 10). Fara Mine, zice Domnul, nu puteti face nimic (Ioan 15, 5).
Smerenia inseamna a te cunoaste pe tine ca fiind nimic. Cel mai bun ajutor pentru ocolirea ispitelor este blandetea si saracia cu duhul si necontenita priveghere a mintii.
Mare este inaltimea smereniei, dupa cuvantul Sfantului Macarie, si mare e inaltarea si cinstirea saraciei cu duhul. Nu este altul mai inalt decat omul smerit, nici vreun altul nu e slavit decat cel sarac intru viata cea vesnica, decat cea a smereniei, dupa cum marturiseste Adevarul.
Unde nu este lumina, totul e acoperit de intuneric; iar unde nu este smerenie, toate lucrurile noastre sunt uraciune inaintea lui Dumnezeu, zice Sfantul Ioan al Scarii.
Dumnezeu Se bucura intru cel smerit, iar de cel mandru Se indeparteaza; unde este smerenie, straluceste slava lui Dumnezeu.
Mandria este vrajmasa lui Hristos, iar smerenia este placuta Lui, dupa cum spune Sfantul Dimitrie al Rostovului.
Chiar de va fi savarsit cineva nenumarate fapte bune si va fi implinit toate virtutile, daca are parere de sine, este cel mai sarac si mai nenorocit dintre toti, cum zice Hrisostom.
Adevarata bogatie a omului in viata...
Cel smerit, de are vreo virtute, nu o pune pe seama puterii sale, ci in seama ajutorului lui Dumnezeu, dupa cuvantul lui Iisus Hristos, Care a zis: Asa si voi, cand veti face toate cele ce s-au poruncit voua, ziceti ca robi netrebnici suntem (Luca 17, 10). Fara Mine, zice Domnul, nu puteti face nimic (Ioan 15, 5).
Smerenia inseamna a te cunoaste pe tine ca fiind nimic. Cel mai bun ajutor pentru ocolirea ispitelor este blandetea si saracia cu duhul si necontenita priveghere a mintii.
Mare este inaltimea smereniei, dupa cuvantul Sfantului Macarie, si mare e inaltarea si cinstirea saraciei cu duhul. Nu este altul mai inalt decat omul smerit, nici vreun altul nu e slavit decat cel sarac intru viata cea vesnica, decat cea a smereniei, dupa cum marturiseste Adevarul.
Unde nu este lumina, totul e acoperit de intuneric; iar unde nu este smerenie, toate lucrurile noastre sunt uraciune inaintea lui Dumnezeu, zice Sfantul Ioan al Scarii.
Dumnezeu Se bucura intru cel smerit, iar de cel mandru Se indeparteaza; unde este smerenie, straluceste slava lui Dumnezeu.
Mandria este vrajmasa lui Hristos, iar smerenia este placuta Lui, dupa cum spune Sfantul Dimitrie al Rostovului.
Chiar de va fi savarsit cineva nenumarate fapte bune si va fi implinit toate virtutile, daca are parere de sine, este cel mai sarac si mai nenorocit dintre toti, cum zice Hrisostom.
Adevarata bogatie a omului in viata...
