Explicaţie duhovnicească: Sfânta și Marea Vineri
Sinaxarul zilei ne arata ca in Sfanta si Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor si Mantuitoarelor si infrico satoarelor Patimi ale Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru lisus Hristos: scuiparile, lovirile peste fata, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfira, trestia, buretele, ote tul, piroanele, sulita si, inainte de toate, crucea si moartea, pe care le-a primit de bunavoie []Sinaxarul zilei ne arata ca in Sfanta si Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor si Mantuitoarelor si infrico satoarelor Patimi ale Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru lisus Hristos: scuiparile, lovirile peste fata, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfira, trestia, buretele, ote tul, piroanele, sulita si, inainte de toate, crucea si moartea, pe care le-a primit de bunavoie pentru noi.
Se mai face pomenire de marturisirea mantuitoare facuta pe cruce de talharul recunoscator, care a fost rastignit impreuna cu El.
Slujbele din aceasta zi cuprind: Denia de Joi seara (in tim pul careia se citesc cele douasprezece Evanghelii care vorbesc de Patimirile Domnului, Ceasurile imparatesti, de vineri dimineata, Vecernia, in timpul careia se face si Punerea in mormant sau scoaterea Epitafului in mijlocul bisericii, spre inchinare si Pavecernita.
Toate cantarile din Vinerea Patimilor arata rautatile lumii cazute in pacat: tradarea lui Iuda, frica prea mare a ucenicilor si lepadarea lui Petru, rautatea si viclenia mai-marilor car turarilor si fariseilor, lasitatea si nedreptatea lui Pontiu Pilat, violenta soldatilor, ratacirea si nerecunostinta multimilor, obraznicia talharului nepocait si nepasarea sau indiferenta multora carora lisus le-a facut mult bine. Aceasta este lumea pacatului care ucide, lumea patimilor egoiste si a mortii.
Pe de alta parte, slujbele din Sfanta si Marea Vineri inspi rate din Sfintele Evanghelii, pe care imnografii le talcuiesc in stare de rugaciune si doxologie, arata indelung-rabdarea si bunatatea Domnului Iisus Hristos fata de toti oamenii, adica iubirea Sa mai tare decat suferintele chinurilor si decat durerile mortii pricinuite de oameni.***Patimile sau Patimirile Domnului sunt numite sfinte, mantuitoare si infricosatoare.
Ele sunt sfinte, pentru ca Cel ce sufera este nevinovat, este Sfantul lui Israel , Mesia, Fiul lui Dumnezeu, Cel despre Care ingerul Gavriil i-a spus fecioarei Maria: Sfantul Care Se va naste din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema (Luca 1, 35);Sunt mantuitoare, deoarece, indurand aceste Patimiri sau ispite ale durerii, Hristos ca Om nu Se desparte de Dumnezeu-Tatal; El ramane implinitor al vointei lui Dumnezeu, ascultator facandu-Se pana la moarte, si inca moarte de cruce (Filipeni 2, 8). Atunci, la miezul zilei, in mijlocul Raiului si in ziua a sasea, cand a fost facut omul, Adam si-a intins mainile neascultarii spre pomul oprit si s-a despartit de Dumnezeu. Acum Iisus, Adam Cel Nou, i-a intins mainile pe lemnul Crucii, in miezul zilei si in mijlocul pamantului , in ziua a sasea (vineri), pentru a arata ascultare fata de Dumnezeu pana la moarte, vindecand pe om de neascultare si mantuindu-l de despartirea lui de Dumnezeu-lzvorul vietii.
A fost rastignit in afara cetatii, intr-o gradina, pentru ca si Adam cel vechi a calcat porunca infranarii sau a postului in gradina Raiului. In acest inteles, Sfantul Maxim Martu risitorul arata scopul patimirii Domnului Iisus Hristos: Acesta a fost scopul Domnului, ca, pe de o-parte, sa asculte de Tatal pana la moarte, ca om, pentru noi, pazind porunca iubirii, iar pe de alta parte, sa biruiasca pe diavol, patimind de la el prin car turarii si fariseii pusi la lucru de el .
Patimile sau Patimirile sunt infricosatoare, pentru ca Cel ce patimeste in trup nu este numai om, ci este Dumnezeu- Omul. Cel atotputernic si smerit, Cel fara de pacate, de bunavoie ia asupra Sa urmarea pacatelor lumii cazute. Pen tru ca Cel ce patimeste pe Cruce este Dumnezeu, Facatorul cerului si al pamantului, se fac minuni in cer si pe pamant: soarele se intuneca, in semn de doliu, iar pamantul se cutremura, in semn de infricosatoare uimire. De aceea, dupa cum minunile Sale izvorate din iubire pentru oameni, ca de pilda invierea lui Lazar pentru care a plans, sunt patimite, tot asa Patimirile pe Cruce sunt minunate, dupa cum spune Sfantul Maxim Mar turisitorul.***Sfantul Chirii al Ierusalimului, vorbind despre Sfintele Patimi ale Mantuitorului nostru Iisus Hristos, zice: in tim pul Patimii (Domnul Iisus) a fost slavit pentru ca a purtat cununa rabdarii. Nu si-a dat viata in chip silit, nici n-a fost omorat prin constrangere, ci de bunavoie. Asculta ce spune: Am puterea sa-Mi dau sufletul meu si iarasi am puterea sa-l iau (Ioan 10, 18). () Nu S-a rusinat de Cruce, pentru ca mantuia lumea. Cel Care a suferit nu era ca toti oamenii, ci Dumnezeu intrupat, Care S-a nevoit in lupta rabdarii (). Prin urmare, El, Care era Dumnezeu, a ingaduit sa sufere El mai intai acestea de la oameni, pentru ca apoi noi, oamenii, sa nu ne rusinam cand suferim de la semeni pentru El unele ca acestea. Meditatia duhovniceasca a imnografilor asupra textelor din Sfanta Scriptura si talcuirile Sfintilor Parinti ai Bisericii privind taina Sfintelor Patimi ale Mantuitorului nostru Iisus Hristos a rodit frumoasele cantari care impodobesc slujbele Triodului in Sfanta si Marea Vineri. Iata cateva cantari care ne indeamna la rugaciune smerita, pocainta fierbinte si iubire sfanta pentru Hristos-Domnul care patimeste pentru man tuirea noastra.
Tradarea lui Iisus de catre Iuda este prilej de mirare si multe intrebari: Ce pricina te-a facut, Iuda, vanzator al Mantui torului? Au doara te-a despartit din ceata Apostolilor? Au doara te-a lipsit de harul tamaduirilor? Au doara cinand impreuna cu ceilalti, pe tine te-a gonit (alungat) de la masa? Au doara picioarele celorlalti le-a spalat, iar ale tale nu le-a bagat in seama? O, de cat bine te-ai facut uitator! Iata gandul tau cel nemultumitor se vadeste, iar indelunga-rabdarea cea neasemanata si mare mila Mantuitorului se propovaduieste .
Nici tagaduirea lui Iisus de catre Petru si nici pocainta lui nu sunt trecute cu vederea: De trei ori tagaduindu-Te, Petru, indata a cunoscut ceea ce s-a zis lui; dar i-a adus ie lacrimi de pocainta. Doamne, fii milostiv si ma mantuieste pe mine! Pocainta si credinta talharului pe cruce sunt cantate in aceste cuvinte: Putin glas a slobozit talharul pe cruce si mare credinta a aflat. Intr-o clipeala s-a mantuit, si intai el deschizand usile raiului, a intrat. Cel ce ai primit pocainta aceluia, Doamne, slava ie . Sau: Prin lemn a fost izgonit Adam din rai, iar prin lemnul Crucii talharului in rai s-a salasluit. Ca acela gustand, a calcat porunca Facatorului; iar acesta impreuna rastignindu-se, a marturisit Dumnezeu pe Cel ce Se tainuia. Pomeneste-ne si pe noi, Mantuitorule, intru imparatia Ta .
O alta cantare arata o legatura duhovniceasca intre cutremurul intregii fapturi si marturisirea talharului in timpul Sfintelor Patimi pe Cruce ale Mantuitorului Hristos: Cand Te-ai rastignit, Hristoase, toata faptura vazandu-Te s-a cutremurat, temeliile pamantului s-au clatinat de frica puterii Tale, luminatorii s-au ascuns, si catapeteasma Templului s-a rupt; muntii s-au cutremurat si pietrele s-au despicat, si talharul cel credincios graieste cu noi, Mantuitorule: Pomeneste-ne intru imparatia Ta .
Taina Sfintelor Patimi ale lui Hristos ca taina a iubirii Sale jertfelnice si mantuitoare este preaslavita in cantari pline de intelesuri duhovnicesti adanci: Ca o oaie spre injunghiere Te-ai adus, Hristoase imparate, si ca un miel fara rautate Te-ai pironit de (catre) barbatii cei fara de lege, pentru pacatele noastre, Iubitorule de oameni .
In alte cantari ale slujbelor din Sfanta si Marea Vineri se arata uimirea celor ce vad iubirea smerita si indelung-rabdatoare a Mantuitorului Care devine neputincios, desi El este atotputernic. Hristos patimeste pentru noi din iubire sfanta, ca pe noi sa ne mantuiasca de patimi: Fiecare madular al Sfantului...
Se mai face pomenire de marturisirea mantuitoare facuta pe cruce de talharul recunoscator, care a fost rastignit impreuna cu El.
Slujbele din aceasta zi cuprind: Denia de Joi seara (in tim pul careia se citesc cele douasprezece Evanghelii care vorbesc de Patimirile Domnului, Ceasurile imparatesti, de vineri dimineata, Vecernia, in timpul careia se face si Punerea in mormant sau scoaterea Epitafului in mijlocul bisericii, spre inchinare si Pavecernita.
Toate cantarile din Vinerea Patimilor arata rautatile lumii cazute in pacat: tradarea lui Iuda, frica prea mare a ucenicilor si lepadarea lui Petru, rautatea si viclenia mai-marilor car turarilor si fariseilor, lasitatea si nedreptatea lui Pontiu Pilat, violenta soldatilor, ratacirea si nerecunostinta multimilor, obraznicia talharului nepocait si nepasarea sau indiferenta multora carora lisus le-a facut mult bine. Aceasta este lumea pacatului care ucide, lumea patimilor egoiste si a mortii.
Pe de alta parte, slujbele din Sfanta si Marea Vineri inspi rate din Sfintele Evanghelii, pe care imnografii le talcuiesc in stare de rugaciune si doxologie, arata indelung-rabdarea si bunatatea Domnului Iisus Hristos fata de toti oamenii, adica iubirea Sa mai tare decat suferintele chinurilor si decat durerile mortii pricinuite de oameni.***Patimile sau Patimirile Domnului sunt numite sfinte, mantuitoare si infricosatoare.
Ele sunt sfinte, pentru ca Cel ce sufera este nevinovat, este Sfantul lui Israel , Mesia, Fiul lui Dumnezeu, Cel despre Care ingerul Gavriil i-a spus fecioarei Maria: Sfantul Care Se va naste din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema (Luca 1, 35);Sunt mantuitoare, deoarece, indurand aceste Patimiri sau ispite ale durerii, Hristos ca Om nu Se desparte de Dumnezeu-Tatal; El ramane implinitor al vointei lui Dumnezeu, ascultator facandu-Se pana la moarte, si inca moarte de cruce (Filipeni 2, 8). Atunci, la miezul zilei, in mijlocul Raiului si in ziua a sasea, cand a fost facut omul, Adam si-a intins mainile neascultarii spre pomul oprit si s-a despartit de Dumnezeu. Acum Iisus, Adam Cel Nou, i-a intins mainile pe lemnul Crucii, in miezul zilei si in mijlocul pamantului , in ziua a sasea (vineri), pentru a arata ascultare fata de Dumnezeu pana la moarte, vindecand pe om de neascultare si mantuindu-l de despartirea lui de Dumnezeu-lzvorul vietii.
A fost rastignit in afara cetatii, intr-o gradina, pentru ca si Adam cel vechi a calcat porunca infranarii sau a postului in gradina Raiului. In acest inteles, Sfantul Maxim Martu risitorul arata scopul patimirii Domnului Iisus Hristos: Acesta a fost scopul Domnului, ca, pe de o-parte, sa asculte de Tatal pana la moarte, ca om, pentru noi, pazind porunca iubirii, iar pe de alta parte, sa biruiasca pe diavol, patimind de la el prin car turarii si fariseii pusi la lucru de el .
Patimile sau Patimirile sunt infricosatoare, pentru ca Cel ce patimeste in trup nu este numai om, ci este Dumnezeu- Omul. Cel atotputernic si smerit, Cel fara de pacate, de bunavoie ia asupra Sa urmarea pacatelor lumii cazute. Pen tru ca Cel ce patimeste pe Cruce este Dumnezeu, Facatorul cerului si al pamantului, se fac minuni in cer si pe pamant: soarele se intuneca, in semn de doliu, iar pamantul se cutremura, in semn de infricosatoare uimire. De aceea, dupa cum minunile Sale izvorate din iubire pentru oameni, ca de pilda invierea lui Lazar pentru care a plans, sunt patimite, tot asa Patimirile pe Cruce sunt minunate, dupa cum spune Sfantul Maxim Mar turisitorul.***Sfantul Chirii al Ierusalimului, vorbind despre Sfintele Patimi ale Mantuitorului nostru Iisus Hristos, zice: in tim pul Patimii (Domnul Iisus) a fost slavit pentru ca a purtat cununa rabdarii. Nu si-a dat viata in chip silit, nici n-a fost omorat prin constrangere, ci de bunavoie. Asculta ce spune: Am puterea sa-Mi dau sufletul meu si iarasi am puterea sa-l iau (Ioan 10, 18). () Nu S-a rusinat de Cruce, pentru ca mantuia lumea. Cel Care a suferit nu era ca toti oamenii, ci Dumnezeu intrupat, Care S-a nevoit in lupta rabdarii (). Prin urmare, El, Care era Dumnezeu, a ingaduit sa sufere El mai intai acestea de la oameni, pentru ca apoi noi, oamenii, sa nu ne rusinam cand suferim de la semeni pentru El unele ca acestea. Meditatia duhovniceasca a imnografilor asupra textelor din Sfanta Scriptura si talcuirile Sfintilor Parinti ai Bisericii privind taina Sfintelor Patimi ale Mantuitorului nostru Iisus Hristos a rodit frumoasele cantari care impodobesc slujbele Triodului in Sfanta si Marea Vineri. Iata cateva cantari care ne indeamna la rugaciune smerita, pocainta fierbinte si iubire sfanta pentru Hristos-Domnul care patimeste pentru man tuirea noastra.
Tradarea lui Iisus de catre Iuda este prilej de mirare si multe intrebari: Ce pricina te-a facut, Iuda, vanzator al Mantui torului? Au doara te-a despartit din ceata Apostolilor? Au doara te-a lipsit de harul tamaduirilor? Au doara cinand impreuna cu ceilalti, pe tine te-a gonit (alungat) de la masa? Au doara picioarele celorlalti le-a spalat, iar ale tale nu le-a bagat in seama? O, de cat bine te-ai facut uitator! Iata gandul tau cel nemultumitor se vadeste, iar indelunga-rabdarea cea neasemanata si mare mila Mantuitorului se propovaduieste .
Nici tagaduirea lui Iisus de catre Petru si nici pocainta lui nu sunt trecute cu vederea: De trei ori tagaduindu-Te, Petru, indata a cunoscut ceea ce s-a zis lui; dar i-a adus ie lacrimi de pocainta. Doamne, fii milostiv si ma mantuieste pe mine! Pocainta si credinta talharului pe cruce sunt cantate in aceste cuvinte: Putin glas a slobozit talharul pe cruce si mare credinta a aflat. Intr-o clipeala s-a mantuit, si intai el deschizand usile raiului, a intrat. Cel ce ai primit pocainta aceluia, Doamne, slava ie . Sau: Prin lemn a fost izgonit Adam din rai, iar prin lemnul Crucii talharului in rai s-a salasluit. Ca acela gustand, a calcat porunca Facatorului; iar acesta impreuna rastignindu-se, a marturisit Dumnezeu pe Cel ce Se tainuia. Pomeneste-ne si pe noi, Mantuitorule, intru imparatia Ta .
O alta cantare arata o legatura duhovniceasca intre cutremurul intregii fapturi si marturisirea talharului in timpul Sfintelor Patimi pe Cruce ale Mantuitorului Hristos: Cand Te-ai rastignit, Hristoase, toata faptura vazandu-Te s-a cutremurat, temeliile pamantului s-au clatinat de frica puterii Tale, luminatorii s-au ascuns, si catapeteasma Templului s-a rupt; muntii s-au cutremurat si pietrele s-au despicat, si talharul cel credincios graieste cu noi, Mantuitorule: Pomeneste-ne intru imparatia Ta .
Taina Sfintelor Patimi ale lui Hristos ca taina a iubirii Sale jertfelnice si mantuitoare este preaslavita in cantari pline de intelesuri duhovnicesti adanci: Ca o oaie spre injunghiere Te-ai adus, Hristoase imparate, si ca un miel fara rautate Te-ai pironit de (catre) barbatii cei fara de lege, pentru pacatele noastre, Iubitorule de oameni .
In alte cantari ale slujbelor din Sfanta si Marea Vineri se arata uimirea celor ce vad iubirea smerita si indelung-rabdatoare a Mantuitorului Care devine neputincios, desi El este atotputernic. Hristos patimeste pentru noi din iubire sfanta, ca pe noi sa ne mantuiasca de patimi: Fiecare madular al Sfantului...
