1. Cat de daunatoare este moda casatoriilor de proba pentru sufletul omului? R: Exista un aspect fundamental pe care nu vor sa-l recunoasca sustinatorii probelor inainte de casatorie. Care este explicatia faptului ca in trecut, relatiile trupesti inainte de casatorie erau considerate extrem de rusinoase, nefiresti, iar acum ele sunt promovate insistent in spatiul [] 1. Cat de daunatoare este moda casatoriilor de proba pentru sufletul omului?R: Exista un aspect fundamental pe care nu vor sa-l recunoasca sustinatorii probelor inainte de casatorie. Care este explicatia faptului ca in trecut, relatiile trupesti inainte de casatorie erau considerate extrem de rusinoase, nefiresti, iar acum ele sunt promovate insistent in spatiul public? Constatam astazi, ca odata cu revolta sexuala apare concomitent si revolta impotriva lui Dumnezeu si chiar nu putem sa nu facem nicio analogie?Casatoria, este un dar al lui Dumnezeu catre om. Nu omul a inventat casatoria, ci Dumnezeu, inca de la inceput, a facut pe om barbat si femeie (Facere 1, 27). Creand primul om, pe Adam, Dumnezeu l-a creat spre a iubi, spre a fi in comuniune cu El si cu alti oameni. I-a daruit apoi o sotie, creandu-o pe Eva, intrucat nu este bine sa fie omul singur (Facere 1, 18). De atunci incepe aceasta minune a existentei omului in fata careia se afla acum tinerii nostri si anume daruirea reciproca a sotilor in casatorie. 2. Nu este totusi de preferat o despartire amiabila dupa o vreme, decat un divort cu toate implicatiile lui ?R: Divortul este definit drept cadere din har. Dupa cum se stie, singura exceptie admisa in Sfanta Evanghelie pentru desfacerea casatoriei este pacatul adulterului . Biserica nu dezleaga casatoria. Biserica constata caderea din har a unor soti ce s-au casatorit. Ca urmare, variantele divortului rapid la Judecatorie, Primarie, Notariat sunt imixtiuni ale vremurilor desacralizante si daunatoare familiei de Dumnezeu binecuvantate. 3. Adulterul este un pacat mare, de moarte ? Duhovniceste, ce pericol il pandeste pe cel care isi inseala sotia/sotul ?R: Sfanta Scriptura este clara in privinta problemei adulterului plecand de la porunca a 7 a din Decalog pana la invataturile Mantuitorului Iisus Hristos. Una din marile antiteze ale Predicii de pe Munte arata ca pacatul trupesc implica in aceeasi masura mintea si inima (Mt. 5, 27 28). Aceasta este in esenta chemarea de a ne feri, de a fugi de adulter. Prin insasi natura sa, pofta este obsesiva. Ea se concentreaza intr-un mod nesanatos (disfunctional, am spune azi) asupra unei persoane reduse in acest fel la un simplu obiect, si care devine astfel un idol . Dar, ca si orice idol si acesta este ireal; el este produsul imaginar al fanteziei. Pofta care aduce cu sine adulterul, rupe legatura creata intre soti prin Taina Casatoriei. Prin porunca a saptea, Dumnezeu ne porunceste: Sa nu fii desfranat! (les. 20:14; Deut. 5:18).

A vorbi despre desfranare este destul de neplacut sau poate chiar jenant. Totusi starea decadenta de astazi, ne obliga sa lasam rusinea si sa vorbim despre aceasta forma a pacatului, care-i cea mai intin sa plaga a societatii si pe care Sfanta Scriptura, Sfanta Biserica, stiinta si constiinta ne amintesc si ne mustra aspru in poruncile, in rugaciunile si in invataturile lor despre acest pacat, cu urmari atat de multe si grele in viata familiala si sociala.

Rautatile si urmarile pacatului desfranarii sunt dintre celei mai grele si numeroase, intai de toate, desfranarea rupe echilibrul, rastoarna cumpana dreapta a sufletului si a trupului: slabeste vointa, coboara mintea in simturi, imbolnaveste nervii, istoveste corpul. Cati oameni frumosi la suflet si la trup nu sunt desfigurati si pierduti, ca si fiul ratacit din Evanghelie (Lc. 15:11-16), dupa cativa ani petrecuti in patima desfraului? Canoanele Bisericii prescriu adesea excomunicari pentru cazuri de adulter, atat ca pedeapsa, cat si ca mijloc de constientizare a penitentului asupra gravitatii faptei sale. Sinodul de la Ancira, de pilda, prescrie o pedeapsa de 7 ani (de penitenta) pentru sotul sau sotia care au comis adulterul. 4. Cum se poate scapa de o ispita de acest fel?R: Intrucat exista o curvie lucrata in suflet sau cu gandul si o curvie trupeasca, lupta impotriva uneia dintre aceste forme presupune, de fapt, lupta impotriva ambelor si mai ales lupta impotriva cauzelor ultime a lor, care este curvia cu gandul. Toti Parintii asceti rasariteni, cunoscand foarte bine ravagiile pe care le produce aceasta patima asupra trupului si a sufletului celui bolnav de ea, staruie indeosebi asupra tratamentului ei sufletesc. Iar acest tratament presupune, pe langa alungarea imaginilor si amintirilor care pot deveni o tentatie...