La Praznicul Pogorârii Duhului Sfânt
Pogorarea Duhului Sfant se afla istorisita pe larg in Faptele Apostolilor, capitolul 2. Va rog sa o cititi si de acolo cu bagare de seama, caci e plina de invataturi sufletesti. Vom cerceta si noi aici cateva. Mai intai, ne spune Scriptura ca Apostolii asteptau pogorarea Duhului Sfant toti impreuna, adunati la un loc , unde []Pogorarea Duhului Sfant se afla istorisita pe larg in Faptele Apostolilor, capitolul 2. Va rog sa o cititi si de acolo cu bagare de seama, caci e plina de invataturi sufletesti.
Vom cerceta si noi aici cateva.
Mai intai, ne spune Scriptura ca Apostolii asteptau pogorarea Duhului Sfant toti impreuna, adunati la un loc , unde se rugau. Aceasta e si azi cerinta si pregatirea sufleteasca pentru primirea Duhului Sfant: retragerea din zgomotul lumii, retragerea din pacate, rugaciunea staruitoare si dorinta dupa mantuire sufleteasca. Cei mai multi crestini traiesc dupa duhul care este acum in lume (Ef 2, 2), iar in duhul acestei lumi sunt fel de fel de mode si moravuri pagane, ca: betii, jocuri, petreceri, destrabalari, inselaciuni, glume, vorbe urate etc. Acest duh este cea mai mare piedica pentru primirea Duhului Sfant.
Ne spune mai departe Scriptura ca Duhul Sfant S-a pogorat cu vuiet mare si cu limbi de foc.
Duhul Sfant e si azi in chipul si puterea focului, caci precum focul cel pamantesc preface lutul cel moale in vas vartos, asa si focul Duhului Sfant, cand cuprinde un suflet, il face mai tare decat fierul, asa ca pacatul nu-l mai poate strica (Sf. Ioan Gura de Aur).
O, ce minunata schimbare s-a facut in sufletul Apostolilor dupa pogorarea si primirea Duhului Sfant! Toate indoielile, toata frica au fugit din sufletul lor si i-au cuprins o nespusa tarie, insufletire, curaj, intelepciune, ravna si putere cu care au cucerit o lume intreaga, rabdand pentru Hristos lipsuri, batjocuri, ocari, prigoane si moarte.
Aceasta minunata schimbare si aceasta minunata putere se salasluiesc si in noi cand primim darul si harul Duhului Sfant. Fara acest dar suntem inca numai vas de lut al olarului, vas pe care inca nu l-a ars focul.
Scriptura ne spune mai departe ca Pogorarea Duhului Sfant a facut un viu rasunet si o mare schimbare nu numai in sufletul Apostolilor, ci si in sufletele celor din apropierea lor.
S-a adunat multime mare de oameni si s-a tulburat zice Scriptura. Asa e si azi. Oriunde se pogoara, oriunde lucreaza si azi darul Duhului Sfant se face un vuiet , un rasunet, o miscare si o schimbare sufleteasca.
Bisericile in care preotii slujesc si predica avand focul si caldura Duhului Sfant sunt pline de suflete. Lumina Satelor a facut si ea un rasunet in tara tocmai pentru ca e scrisa cu ajutorul Duhului Sfant.
Scriptura spune ca, dupa Pogorarea Duhului Sfant, Apostolii au inceput a grai in alte limbi , iar multimea se mira auzindu-i graind in limba sa . Minunea a fost aici nu atat schimbarea limbilor, ci, mai ales, aceea ca Apostolii graiau la inima multimii.
Aceasta este una din insusirile Duhului Sfant: strapungerea si ranirea inimii cu Cuvantul lui Dumnezeu.
In vorbirea ce a tinut-o Sfantul Apostol Petru, dupa Pogorarea Duhului Sfant, nu e ceva mestesug mare in vorbe alese; a cucerit insa cu ea, pentru mantuire, trei mii de suflete, pentru ca in vorbele lui erau darul si puterea Duhului Sfant.
Darul Duhului Sfant...
Vom cerceta si noi aici cateva.
Mai intai, ne spune Scriptura ca Apostolii asteptau pogorarea Duhului Sfant toti impreuna, adunati la un loc , unde se rugau. Aceasta e si azi cerinta si pregatirea sufleteasca pentru primirea Duhului Sfant: retragerea din zgomotul lumii, retragerea din pacate, rugaciunea staruitoare si dorinta dupa mantuire sufleteasca. Cei mai multi crestini traiesc dupa duhul care este acum in lume (Ef 2, 2), iar in duhul acestei lumi sunt fel de fel de mode si moravuri pagane, ca: betii, jocuri, petreceri, destrabalari, inselaciuni, glume, vorbe urate etc. Acest duh este cea mai mare piedica pentru primirea Duhului Sfant.
Ne spune mai departe Scriptura ca Duhul Sfant S-a pogorat cu vuiet mare si cu limbi de foc.
Duhul Sfant e si azi in chipul si puterea focului, caci precum focul cel pamantesc preface lutul cel moale in vas vartos, asa si focul Duhului Sfant, cand cuprinde un suflet, il face mai tare decat fierul, asa ca pacatul nu-l mai poate strica (Sf. Ioan Gura de Aur).
O, ce minunata schimbare s-a facut in sufletul Apostolilor dupa pogorarea si primirea Duhului Sfant! Toate indoielile, toata frica au fugit din sufletul lor si i-au cuprins o nespusa tarie, insufletire, curaj, intelepciune, ravna si putere cu care au cucerit o lume intreaga, rabdand pentru Hristos lipsuri, batjocuri, ocari, prigoane si moarte.
Aceasta minunata schimbare si aceasta minunata putere se salasluiesc si in noi cand primim darul si harul Duhului Sfant. Fara acest dar suntem inca numai vas de lut al olarului, vas pe care inca nu l-a ars focul.
Scriptura ne spune mai departe ca Pogorarea Duhului Sfant a facut un viu rasunet si o mare schimbare nu numai in sufletul Apostolilor, ci si in sufletele celor din apropierea lor.
S-a adunat multime mare de oameni si s-a tulburat zice Scriptura. Asa e si azi. Oriunde se pogoara, oriunde lucreaza si azi darul Duhului Sfant se face un vuiet , un rasunet, o miscare si o schimbare sufleteasca.
Bisericile in care preotii slujesc si predica avand focul si caldura Duhului Sfant sunt pline de suflete. Lumina Satelor a facut si ea un rasunet in tara tocmai pentru ca e scrisa cu ajutorul Duhului Sfant.
Scriptura spune ca, dupa Pogorarea Duhului Sfant, Apostolii au inceput a grai in alte limbi , iar multimea se mira auzindu-i graind in limba sa . Minunea a fost aici nu atat schimbarea limbilor, ci, mai ales, aceea ca Apostolii graiau la inima multimii.
Aceasta este una din insusirile Duhului Sfant: strapungerea si ranirea inimii cu Cuvantul lui Dumnezeu.
In vorbirea ce a tinut-o Sfantul Apostol Petru, dupa Pogorarea Duhului Sfant, nu e ceva mestesug mare in vorbe alese; a cucerit insa cu ea, pentru mantuire, trei mii de suflete, pentru ca in vorbele lui erau darul si puterea Duhului Sfant.
Darul Duhului Sfant...
