S-a intamplat in 15 iunie 1389: Voievodul arii Romanesti, Mircea cel Batran, participa cu oastea sa la batalia de la Kossovopolje (Campia Mierlei, Serbia), ca aliat al sarbilor impotriva turcilor. Amenintat de presiunea otomana la Dunare, Mircea cel Batran a reusit sa izgoneasca armata marelui vizir Ali Pasa care atacase Dobrogea (iarna 1388-1389) si a []The post S-a intamplat in 15 iunie 1389 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 15 iunie 1389 was first posted on iunie 15, 2020 at 2:03 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 15 iunie 1389: Voievodul arii Romanesti, Mircea cel Batran, participa cu oastea sa la batalia de la Kossovopolje (Campia Mierlei, Serbia), ca aliat al sarbilor impotriva turcilor. Amenintat de presiunea otomana la Dunare, Mircea cel Batran a reusit sa izgoneasca armata marelui vizir Ali Pasa care atacase Dobrogea (iarna 1388-1389) si a alipit teritoriul acesteia la Tara Romaneasca. De asemenea, a trimis un corp de oaste in ajutorul cneazului sarb Lazar care l-a infruntat pe sultanul Murad I in batalia de la Kossovopolje (15 iunie 1389). Incurajat de victoria de la Plo nik (1387) si de succesele lui Mircea cel Batran (1386 1418) in Dobrogea, cneazul Lazar a luat initiativa unei coalitii balcanice care sa se opuna otomanilor. Armata otomana condusa de sultanul Murad I (1360 1389), insotit de fiul sau Baiazid (1389 1402), a infruntat aceasta coalitie din care faceau parte si albanezi, polonezi, cehi, vlahi sud-dunareni si, foarte probabil, romani (Ulah sau Iflak) de la nordul Dunarii (asa cum afirma unele cronici otomane), la ea alaturandu-se cneazul Vuk Brancovi , regele Bosniei, Tvrtko I si banul croat Ivanis. Ostile, oarecum egale, s-au confruntat la Kosovopolje, rezultatul fiind unul indecis.

Pe campul de lupta au cazut atat sultanul otoman, cat si cneazul Lazar.

Batalia a debutat cu un tir al arcasilor turci indreptat spre cavaleria sarba care apoi a trecut la atac. Aceasta a reusit sa patrunda prin flancul stang al turcilor, dar nu au avut acelasi succes in centru si in flancul drept. Nici macar flancul stang nu a fost infrant, ci doar impins inapoi.

Pe baza mai multor documente istorice turcesti, se crede ca sultanul a fost ucis de Milo Obili care se prefacea mort, in timp ce sultanul mergea pe campul de lupta dupa batalie. Pe de alta parte, o alta varianta din cronicile sarbesti spune ca Sultanul ar fi fost asasinat de Milo Obili , care a ajuns in tabara turcilor sub pretextul ca este un dezertor. Obili a fost adus inaintea lui Murad si l-a omorat cu un pumnal. Sarbii au obtinut initial un avantaj dupa prima lor sarja, care a facut ravagii in flancul turcesc condus de Jakub Celebi. In centru, crestinii au reusit sa impinga fortele otomane inapoi, lasand flancul lui Baiazid sa incerce sa-i tina in loc pe sarbii lui Vlatko Vukovi .

Otomanii, intr-un contraatac condus de Baiazid, au impins fortele balcanice inapoi si au decimat armata sarbilor. Lazar, printul sarbilor, a fost ucis impreuna cu cea mai mare parte din boierimea sarbeasca. Baiazid I, care dupa batalie a devenit sultan, si-a castigat porecla Fulgerul dupa aceasta batalie datorita calitatilor demonstrate la conducerea contraatacului decisiv. In cele din urma, batalia a dus la caderea Serbiei ca stat suveran.

Dupa incheierea ostilitatilor, Baiazid a mers in capitala Imperiului pentru a fi incoronat, iar tefan Lazarevi , urmasul lui Lazar, a recunoscut suzeranitatea sultanului si a acceptat sa plateasca tribut, pastrand, pentru o scurta perioada, teritoriile intacte.

Au fost instalate garnizoane otomane in principalele cetati sarbe si bulgare. Batalia de la Kossovopolje este privita pana in ziua de azi ca un moment de referinta pentru identitatea nationala a sarbilor si a fost...