S-a întâmplat în 21 iunie 1922
S-a intamplat in 21 iunie 1922: A murit Take (Dumitru) Ionescu, avocat, publicist si om politic; initial liberal, apoi conservator (din 1886) de mai multe ori ministru si prim-ministru (1921-1922); orator de exceptie, a dominat timp de patru decenii viata parlamentara; ca ministru de externe (1920-1921) a fost initiatorul si creatorul Micii Intelegeri ; a sustinut []The post S-a intamplat in 21 iunie 1922 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 21 iunie 1922 was first posted on iunie 21, 2020 at 6:04 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 21 iunie 1922: A murit Take (Dumitru) Ionescu, avocat, publicist si om politic; initial liberal, apoi conservator (din 1886) de mai multe ori ministru si prim-ministru (1921-1922); orator de exceptie, a dominat timp de patru decenii viata parlamentara; ca ministru de externe (1920-1921) a fost initiatorul si creatorul Micii Intelegeri ; a sustinut miscarea nationala din Transilvania, precum si cauza romanilor sud-dunareni; a desfasurat, totodata, o intensa activitate ziaristica in tara si a fost corespondent al ziarului londonez Times. Take Ionescu (n. 13 octombrie 1858, Ploiesti d. Roma), om politic, jurist, diplomat, s-a remarcat in viata politica prin calitatile sale de orator talentat si a produs prima mare scindare a conservatorismului romanesc, fondandu-si propriul partid.
In perioada Vechiului Regat, Ionescu s-a remarcat indeosebi in functia de ministru al Cultelor si Instructiunii publice si ca ministru de Finante. Take Ionescu a fost exponentul cel mai autorizat al diplomatiei romanesti in perioada imediat urmatoare Primului Razboi Mondial, de numele sau legandu-se crearea Micii Intelegeri, o alianta la nivel regional, care urmarea sa creeze un climat de pace si securitate in centrul si sud-estul Europei. Ambitionandu-se sa devina macar o data in viata sef de guvern, Take Ionescu a cazut victima manevrelor politice din umbra ale lui Ion I. C. Bratianu. Pe numele sau de botez Dumitru Ion, Take Ionescu a fost fiul unui negustor de cereale din Ploiesti, Gheorghe Ion. Ulterior, tanarul Take si-a adaugat la numele de familie sufixul escu, deoarece asa era moda vremii. coala primara o urmeaza in localitatea natala, iar studiile secundare la Liceul Sf. Petru si Pavel , continuate la Liceul Sf. Sava din Bucuresti. Intre 1875 1881, Take Ionescu urmeaza cursuri universitare la Paris, obtinand doctoratul in drept.
Intors in tara, devine avocat in Baroul Ilfov, incepand sa fie tot mai cunoscut pentru discursurile sale remarcabile. In aceasta perioada se inscrie in Partidul National Liberal, pe listele caruia va deveni deputat in 1884. S-a remarcat de la inceput prin talentul sau oratoric deosebit, apreciat de oamenii vremii cu apelativul Tachita gura de aur . Nemultumit de dominatia familiei Bratianu din politica romaneasca, Ionescu ii paraseste pe liberali, formand un grup dizident impreuna cu Nicolae Fleva si Constantin Arion. Se inscrie in Partidul Conservator in 1891, unde considera ca isi va putea mai usor in valoare calitatile de om politic. In acest timp se remarca si ca un foarte bun gazetar, contribuind cu succes la editarea ziarului Timpul . S-a impus rapid ca unul dintre liderii marcanti ai conservatorilor si va fi cooptat ca ministru al Cultelor si Instructiunii Publice, apoi ministru al Finantelor in guvernele conservatoare. Vizibil incomodat atat de batranii partidului , cat si de junimisti, Take Ionescu produce prima mare scindare din istorie a Partidului Conservator.
Astfel, pe 3 februarie 1908, el fondeaza Partidul Conservator-Democrat. Cu toate acestea, colaborarea dintre takisti si conservatori nu a incetat, iar intre 14 octombrie 1912 31 decembrie 1913, mai multi takisti au fost cooptati in al doilea cabinet condus de Titu Maiorescu. Take Ionescu a primit portofoliul Internelor. In perioada ministeriatului sau a fost data o noua lege pentru organizarea Ministerului de Interne, potrivit careia in compunerea lui au intrat servicii centrale si speciale, intre care si Directiunea Generala a Inchisorilor. De perioada lui este legata si crearea Bibliotecii de specialitate a Ministerului de Interne si Regulamentul de circulatie a automobilelor . De asemenea, a reprezentat Romania la Conferinta de Pace de la Bucuresti, care a incheiat Al Doilea Razboi Balcanic si in urma careia tara noastra a primit Cadrilaterul.
Partizan al Antantei, Ionescu s-a pronuntat pentru neutralitatea Romaniei la inceputul primului conflict mondial. La Consiliul de Coroana din 14 august 1916, s-a exprimat pentru ca tara noastra sa declare razboi Austro-Ungariei, avand in vedere desfasurarea operatiunilor militare. Dupa formarea unui nou guvern condus de Ionel Bratianu la Iasi, pe 11 decembrie 1916, mai multi takisti au fost cooptati in cabinet, iar Take Ionescu va deveni vicepresedinte al Consiliului de ministri (10 iulie 1917). Dupa demisia guvernului la 26 ianuarie 1918, infricosat de urmarile unei paci inrobitoare cu Puterile Centrale, Ionescu a preferat sa plece in strainatate, la Paris. De aici, a reusit sa aduca insemnate servicii cauzei nationale a romanilor, din pozitia de presedinte al Consiliului National pentru Unitatea Romanilor, creat la 20 septembrie 1918. A ramas in capitala Frantei si pe timpul lucrarilor Conferintei de Pace. Desi nu a facut parte din delegatia romana, prin manevrele de culise a jucat un rol important. Ionescu a facut lobby-uri agresive pe langa marile cancelarii occidentale pentru a obtine o...
S-a intamplat in 21 iunie 1922 was first posted on iunie 21, 2020 at 6:04 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 21 iunie 1922: A murit Take (Dumitru) Ionescu, avocat, publicist si om politic; initial liberal, apoi conservator (din 1886) de mai multe ori ministru si prim-ministru (1921-1922); orator de exceptie, a dominat timp de patru decenii viata parlamentara; ca ministru de externe (1920-1921) a fost initiatorul si creatorul Micii Intelegeri ; a sustinut miscarea nationala din Transilvania, precum si cauza romanilor sud-dunareni; a desfasurat, totodata, o intensa activitate ziaristica in tara si a fost corespondent al ziarului londonez Times. Take Ionescu (n. 13 octombrie 1858, Ploiesti d. Roma), om politic, jurist, diplomat, s-a remarcat in viata politica prin calitatile sale de orator talentat si a produs prima mare scindare a conservatorismului romanesc, fondandu-si propriul partid.
In perioada Vechiului Regat, Ionescu s-a remarcat indeosebi in functia de ministru al Cultelor si Instructiunii publice si ca ministru de Finante. Take Ionescu a fost exponentul cel mai autorizat al diplomatiei romanesti in perioada imediat urmatoare Primului Razboi Mondial, de numele sau legandu-se crearea Micii Intelegeri, o alianta la nivel regional, care urmarea sa creeze un climat de pace si securitate in centrul si sud-estul Europei. Ambitionandu-se sa devina macar o data in viata sef de guvern, Take Ionescu a cazut victima manevrelor politice din umbra ale lui Ion I. C. Bratianu. Pe numele sau de botez Dumitru Ion, Take Ionescu a fost fiul unui negustor de cereale din Ploiesti, Gheorghe Ion. Ulterior, tanarul Take si-a adaugat la numele de familie sufixul escu, deoarece asa era moda vremii. coala primara o urmeaza in localitatea natala, iar studiile secundare la Liceul Sf. Petru si Pavel , continuate la Liceul Sf. Sava din Bucuresti. Intre 1875 1881, Take Ionescu urmeaza cursuri universitare la Paris, obtinand doctoratul in drept.
Intors in tara, devine avocat in Baroul Ilfov, incepand sa fie tot mai cunoscut pentru discursurile sale remarcabile. In aceasta perioada se inscrie in Partidul National Liberal, pe listele caruia va deveni deputat in 1884. S-a remarcat de la inceput prin talentul sau oratoric deosebit, apreciat de oamenii vremii cu apelativul Tachita gura de aur . Nemultumit de dominatia familiei Bratianu din politica romaneasca, Ionescu ii paraseste pe liberali, formand un grup dizident impreuna cu Nicolae Fleva si Constantin Arion. Se inscrie in Partidul Conservator in 1891, unde considera ca isi va putea mai usor in valoare calitatile de om politic. In acest timp se remarca si ca un foarte bun gazetar, contribuind cu succes la editarea ziarului Timpul . S-a impus rapid ca unul dintre liderii marcanti ai conservatorilor si va fi cooptat ca ministru al Cultelor si Instructiunii Publice, apoi ministru al Finantelor in guvernele conservatoare. Vizibil incomodat atat de batranii partidului , cat si de junimisti, Take Ionescu produce prima mare scindare din istorie a Partidului Conservator.
Astfel, pe 3 februarie 1908, el fondeaza Partidul Conservator-Democrat. Cu toate acestea, colaborarea dintre takisti si conservatori nu a incetat, iar intre 14 octombrie 1912 31 decembrie 1913, mai multi takisti au fost cooptati in al doilea cabinet condus de Titu Maiorescu. Take Ionescu a primit portofoliul Internelor. In perioada ministeriatului sau a fost data o noua lege pentru organizarea Ministerului de Interne, potrivit careia in compunerea lui au intrat servicii centrale si speciale, intre care si Directiunea Generala a Inchisorilor. De perioada lui este legata si crearea Bibliotecii de specialitate a Ministerului de Interne si Regulamentul de circulatie a automobilelor . De asemenea, a reprezentat Romania la Conferinta de Pace de la Bucuresti, care a incheiat Al Doilea Razboi Balcanic si in urma careia tara noastra a primit Cadrilaterul.
Partizan al Antantei, Ionescu s-a pronuntat pentru neutralitatea Romaniei la inceputul primului conflict mondial. La Consiliul de Coroana din 14 august 1916, s-a exprimat pentru ca tara noastra sa declare razboi Austro-Ungariei, avand in vedere desfasurarea operatiunilor militare. Dupa formarea unui nou guvern condus de Ionel Bratianu la Iasi, pe 11 decembrie 1916, mai multi takisti au fost cooptati in cabinet, iar Take Ionescu va deveni vicepresedinte al Consiliului de ministri (10 iulie 1917). Dupa demisia guvernului la 26 ianuarie 1918, infricosat de urmarile unei paci inrobitoare cu Puterile Centrale, Ionescu a preferat sa plece in strainatate, la Paris. De aici, a reusit sa aduca insemnate servicii cauzei nationale a romanilor, din pozitia de presedinte al Consiliului National pentru Unitatea Romanilor, creat la 20 septembrie 1918. A ramas in capitala Frantei si pe timpul lucrarilor Conferintei de Pace. Desi nu a facut parte din delegatia romana, prin manevrele de culise a jucat un rol important. Ionescu a facut lobby-uri agresive pe langa marile cancelarii occidentale pentru a obtine o...
