S-a întâmplat în 23 iunie 1834
S-a intamplat in 23 iunie 1834: S-a nascut Alexandru Odobescu, prozator, eseist, istoric al artelor si culturii, om politic; membru titular al Societatii Academice Romane din 1870. Unele surse dau ca data a nasterii 23 ianuarie 1834 Alexandru Odobescu (n. Bucuresti m. 10 noiembrie 1895, Bucuresti) a fost un scriitor, arheolog si om politic []The post S-a intamplat in 23 iunie 1834 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 23 iunie 1834 was first posted on iunie 23, 2020 at 1:41 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 23 iunie 1834: S-a nascut Alexandru Odobescu, prozator, eseist, istoric al artelor si culturii, om politic; membru titular al Societatii Academice Romane din 1870. Unele surse dau ca data a nasterii 23 ianuarie 1834 Alexandru Odobescu (n. Bucuresti m. 10 noiembrie 1895, Bucuresti) a fost un scriitor, arheolog si om politic roman. A fost ministru al monumentelor (1863-1864), si profesor de arheologie la Universitatea din Bucuresti. Este autorul unui tratat de istorie a arheologiei (Istoria arheologiei, 1877) si a unei monografii dedicate tezaurului de la Pietroasa descoperit in perioada profesoratului sau. A publicat studii de folclor despre cantecele Europei rasaritene (Cantecele poporane ale Europei rasaritene, mai ales in raport cu tara, istoria si datinile romanilor, 1861; Rasunete ale Pindului in Carpati). A publicat studii de istorie literara dedicate literaturii din secolul al XVIII-lea (Poetii Vacaresti, Miscarea literara din ara Romaneasca in sec. XVIII). Autorul unor romane istorice (Mihnea Voda cel Rau, Doamna Chiajna, 1860) si volume de eseuri (Cateva ore la Snagov, 1909; Pseudokynegeticos, 1874). Format la scoala clasicismului francez si la aceea a antichitatii, om de gust si de stiinta, fondator al arheologiei la noi si istoric, scrie o proza admirabila in eleganta si puritate. A priceput, ca si Junimea, ca literatura adevarata trebuie sa exprime sufletul poporului roman asa cum se reflecta in istorie, in limba, in folclor. Cu drept cuvant, Maiorescu, care-l stima mult, il privea ca pe unul din ai lor. Nuvelele sale istorice Mihnea cel Rau, Doamna Chiajna si mai ales spiritualul Fals tratat de vanatoare (Pseudokynegetikos), in care se vede imensa lui eruditie, gustul constant, poezia delicioasa a evocarii peisajului romanesc au incantat generatiile trecute si prezente. Pseudokynegetikos, despre care George Calinescu afirma ca este un text in care autorul bate campii cu gratie, inchide in el consideratii estetice si descrierea a trei opere de arta cu subiecte cinegetice, un basm (Povestea lui Fat Frumos imparat cu noroc la vanat) si chiar si un fragment autobiografic in care autorul povesteste o vanatoare de dropii in Baragan. Alexandru Odobescu s-a nascut la 23 iunie 1834, la Bucuresti. Era al doilea copil al lui Ioan Odobescu, generalul de la 1848 care s-a impotrivit miscarii revolutionare, si al Ecaterinei Caracas, fiica doctorului in medicina Constantin Caracas. Educatia si-a inceput-o in casa parinteasca, fiind elevul institutorului Barzotescu. In 1848, Alexandru Odobescu devine elev al Colegiului Sf. Sava, in urma unui examen dat cu Petrache Poenaru, urmasul lui Gheorghe Lazar. Aici i-a avut colegi pe Theodor Aman, viitorul mare pictor, si pe Alexandru Sihleanu, poetul lira de argint , asa cum l-a caracterizat Eminescu in Epigonii. Din aceasta perioada dateaza prima sa incercare literara: Mihai Viteazul, infatisare dramatica in trei parti. In 1850 merge la studii in Franta, la College de France din Paris, unde ii are ca profesori, printre altii, pe cunoscutii istorici Jules Michelet si pe Edgar Quinet, sustinatori ai cauzei nationale a romanilor din Principatele Dunarene.[2] In timpul studiilor de la Paris a aderat la Societatea Studentilor Romani. Impreuna cu alti studenti romani de la Paris, la 14 februarie 1851 infiinteaza Junimea Romaneasca, societate politica si culturala a studentilor romani din Franta. Odobescu se afla in preajma revolutionarilor romani exilati (Nicolae Balcescu, Nicolae Golescu, C.
A. Rosetti, I. Voinescu II, Gheorghe Magheru). El tine in cercul acestora conferinta Viitorul artelor in Romania, al carei text apare postum, in 1907, si in care spune: E un adevar recunoscut acuma ca artele sunt expresia simtirilor unui popor intreg si ca numai in acest caz sunt ele intemeiate cu putere Tot in acea perioada, Alexandru Odobescu (impreuna cu Gheorghe Creteanu si Dimitrie Florescu) face parte din comitetul de redactie al revistei Junimea romana, care aparea la Paris. Odobescu studiaza atat arheologia (facand cunostinta cu cativa promotori ai acesteia in Franta: Fran ois Guizot, Louis Vitet, Prosper M rim e), cat si literatura greaca si latina. Astfel, el traduce: treisprezece poezii ale lui Horatiu, primul cant al Iliadei, primul cant al Odiseei si primul cant al Georgicelor lui Virgiliu.
Tot atunci el scrie poema Oda Romaniei, aparuta insa abia la 1855 in revista Romania literara a lui Vasile Alecsandri. La 13 decembrie 1853 Alexandru Odobescu isi sustine bacalaureatul in litere. Se inscrie apoi la Facultatea de Litere de la Sorbona, pe care nu o termina insa, neprezentandu-se la examenul de licenta. Intorcandu-se in tara, in 1855, Alexandru Odobescu incepe o cariera de functionar public: este numit sef de masa la Postelnicie, apoi procuror la Curtea de Apel Bucuresti si functionar la Ministerul Cultelor.
Tot in 1855, in revista Romania literara a lui Vasile Alecsandri i se tipareste Oda Romaniei si Intoarcerea in tara pe Dunare. Alexandru Odobescu publica nuvela istorica Mihnea Voda cel Rau...
S-a intamplat in 23 iunie 1834 was first posted on iunie 23, 2020 at 1:41 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 23 iunie 1834: S-a nascut Alexandru Odobescu, prozator, eseist, istoric al artelor si culturii, om politic; membru titular al Societatii Academice Romane din 1870. Unele surse dau ca data a nasterii 23 ianuarie 1834 Alexandru Odobescu (n. Bucuresti m. 10 noiembrie 1895, Bucuresti) a fost un scriitor, arheolog si om politic roman. A fost ministru al monumentelor (1863-1864), si profesor de arheologie la Universitatea din Bucuresti. Este autorul unui tratat de istorie a arheologiei (Istoria arheologiei, 1877) si a unei monografii dedicate tezaurului de la Pietroasa descoperit in perioada profesoratului sau. A publicat studii de folclor despre cantecele Europei rasaritene (Cantecele poporane ale Europei rasaritene, mai ales in raport cu tara, istoria si datinile romanilor, 1861; Rasunete ale Pindului in Carpati). A publicat studii de istorie literara dedicate literaturii din secolul al XVIII-lea (Poetii Vacaresti, Miscarea literara din ara Romaneasca in sec. XVIII). Autorul unor romane istorice (Mihnea Voda cel Rau, Doamna Chiajna, 1860) si volume de eseuri (Cateva ore la Snagov, 1909; Pseudokynegeticos, 1874). Format la scoala clasicismului francez si la aceea a antichitatii, om de gust si de stiinta, fondator al arheologiei la noi si istoric, scrie o proza admirabila in eleganta si puritate. A priceput, ca si Junimea, ca literatura adevarata trebuie sa exprime sufletul poporului roman asa cum se reflecta in istorie, in limba, in folclor. Cu drept cuvant, Maiorescu, care-l stima mult, il privea ca pe unul din ai lor. Nuvelele sale istorice Mihnea cel Rau, Doamna Chiajna si mai ales spiritualul Fals tratat de vanatoare (Pseudokynegetikos), in care se vede imensa lui eruditie, gustul constant, poezia delicioasa a evocarii peisajului romanesc au incantat generatiile trecute si prezente. Pseudokynegetikos, despre care George Calinescu afirma ca este un text in care autorul bate campii cu gratie, inchide in el consideratii estetice si descrierea a trei opere de arta cu subiecte cinegetice, un basm (Povestea lui Fat Frumos imparat cu noroc la vanat) si chiar si un fragment autobiografic in care autorul povesteste o vanatoare de dropii in Baragan. Alexandru Odobescu s-a nascut la 23 iunie 1834, la Bucuresti. Era al doilea copil al lui Ioan Odobescu, generalul de la 1848 care s-a impotrivit miscarii revolutionare, si al Ecaterinei Caracas, fiica doctorului in medicina Constantin Caracas. Educatia si-a inceput-o in casa parinteasca, fiind elevul institutorului Barzotescu. In 1848, Alexandru Odobescu devine elev al Colegiului Sf. Sava, in urma unui examen dat cu Petrache Poenaru, urmasul lui Gheorghe Lazar. Aici i-a avut colegi pe Theodor Aman, viitorul mare pictor, si pe Alexandru Sihleanu, poetul lira de argint , asa cum l-a caracterizat Eminescu in Epigonii. Din aceasta perioada dateaza prima sa incercare literara: Mihai Viteazul, infatisare dramatica in trei parti. In 1850 merge la studii in Franta, la College de France din Paris, unde ii are ca profesori, printre altii, pe cunoscutii istorici Jules Michelet si pe Edgar Quinet, sustinatori ai cauzei nationale a romanilor din Principatele Dunarene.[2] In timpul studiilor de la Paris a aderat la Societatea Studentilor Romani. Impreuna cu alti studenti romani de la Paris, la 14 februarie 1851 infiinteaza Junimea Romaneasca, societate politica si culturala a studentilor romani din Franta. Odobescu se afla in preajma revolutionarilor romani exilati (Nicolae Balcescu, Nicolae Golescu, C.
A. Rosetti, I. Voinescu II, Gheorghe Magheru). El tine in cercul acestora conferinta Viitorul artelor in Romania, al carei text apare postum, in 1907, si in care spune: E un adevar recunoscut acuma ca artele sunt expresia simtirilor unui popor intreg si ca numai in acest caz sunt ele intemeiate cu putere Tot in acea perioada, Alexandru Odobescu (impreuna cu Gheorghe Creteanu si Dimitrie Florescu) face parte din comitetul de redactie al revistei Junimea romana, care aparea la Paris. Odobescu studiaza atat arheologia (facand cunostinta cu cativa promotori ai acesteia in Franta: Fran ois Guizot, Louis Vitet, Prosper M rim e), cat si literatura greaca si latina. Astfel, el traduce: treisprezece poezii ale lui Horatiu, primul cant al Iliadei, primul cant al Odiseei si primul cant al Georgicelor lui Virgiliu.
Tot atunci el scrie poema Oda Romaniei, aparuta insa abia la 1855 in revista Romania literara a lui Vasile Alecsandri. La 13 decembrie 1853 Alexandru Odobescu isi sustine bacalaureatul in litere. Se inscrie apoi la Facultatea de Litere de la Sorbona, pe care nu o termina insa, neprezentandu-se la examenul de licenta. Intorcandu-se in tara, in 1855, Alexandru Odobescu incepe o cariera de functionar public: este numit sef de masa la Postelnicie, apoi procuror la Curtea de Apel Bucuresti si functionar la Ministerul Cultelor.
Tot in 1855, in revista Romania literara a lui Vasile Alecsandri i se tipareste Oda Romaniei si Intoarcerea in tara pe Dunare. Alexandru Odobescu publica nuvela istorica Mihnea Voda cel Rau...
