S-a întâmplat în 26 iunie 1900
S-a intamplat in 26 iunie 1900: A murit Nicolae Cretulescu (scris si Kretzulescu), medic (unul dintre ctitorii invatamantului medical in tara noastra) si om politic liberal; ministru in mai multe randuri si prim-ministru (1862-1863, 1865-1866); a fost unul dintre fondatorii Societatii Academice Romane si presedinte al acesteia (1872-1873), precum si presedinte al Academiei Romane (1895-1898). []The post S-a intamplat in 26 iunie 1900 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 26 iunie 1900 was first posted on iunie 26, 2020 at 4:42 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 26 iunie 1900: A murit Nicolae Cretulescu (scris si Kretzulescu), medic (unul dintre ctitorii invatamantului medical in tara noastra) si om politic liberal; ministru in mai multe randuri si prim-ministru (1862-1863, 1865-1866); a fost unul dintre fondatorii Societatii Academice Romane si presedinte al acesteia (1872-1873), precum si presedinte al Academiei Romane (1895-1898). Nicolae Cretulescu (n. 1 martie 1812, Bucuresti d. Leurdeni, judetul Arges), medic, diplomat, personalitate cu vasta experienta politica, s-a remarcat ca un ilustru pionier in domeniul medicinei romanesti si a avut o bogata activitate guvernamentala in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, cand s-a consacrat drept unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai domnitorului. Pe langa activitatea medicala si politica, Cretulescu a practicat si diplomatia, iar ca semn de apreciere pentru intreaga sa contributie la dezvoltarea stiintei romanesti, a fost ales presedinte al Academiei Romane. S-a nascut intr-o veche familie boiereasca, arborele ei genealogic mergand pana la Safta Brancoveanu, fiica voievodului martir Constantin Brancoveanu. Strabunicul sau, vornicul Iordache Cretulescu este ctitorul Bisericii Kretzulescu din Bucuresti (1722). Era al treilea fiu al logofatului Alexandru Cretulescu si al Anei Campineanu. Ca atare, a primit o educatie aleasa, avand la dispozitie profesori greci si francezi in perioada adolescentei, de la care lua meditatii in casa parinteasca. In tot acest timp ocupa si diverse dregatorii, fiind registrator la sectia civila a Curtii de Apel si comisar la Departamentul de Interne. Aflat la Paris, in 1834 isi ia bacalaureatul, apoi studiaza medicina la Universitatea din Nantes. In 1839 si-a incununat studiile medicale cu doctoratul in medicina si chirurgie cu tema Questions sur les diverses branches des sciences m dicales; quelles sont les circonstances g n rales qui ont le plus d actions sur les appareils . A. D. Xenopol aprecia ca Nicolae Cretulescu a fost primul doctor in medicina de nationalitate roman, din Muntenia. Reintors in tara, practica medicina la Spitalul Coltea din Bucuresti, unde deschide o scoala de mica chirurgie , iar din 1847 se transfera la Spitalul Pantelimon. Revolutia de la 1848 il prinde in centrul evenimentelor. Cretulescu face parte din comisia de redactare a Constitutiei arii Romanesti. In plus, i se incredinteaza misiunea de a incheia o intelegere cu Ungaria care sa previna pericolul invaziei tariste, care ar fi urmat sa innabuse...
S-a intamplat in 26 iunie 1900 was first posted on iunie 26, 2020 at 4:42 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 26 iunie 1900: A murit Nicolae Cretulescu (scris si Kretzulescu), medic (unul dintre ctitorii invatamantului medical in tara noastra) si om politic liberal; ministru in mai multe randuri si prim-ministru (1862-1863, 1865-1866); a fost unul dintre fondatorii Societatii Academice Romane si presedinte al acesteia (1872-1873), precum si presedinte al Academiei Romane (1895-1898). Nicolae Cretulescu (n. 1 martie 1812, Bucuresti d. Leurdeni, judetul Arges), medic, diplomat, personalitate cu vasta experienta politica, s-a remarcat ca un ilustru pionier in domeniul medicinei romanesti si a avut o bogata activitate guvernamentala in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, cand s-a consacrat drept unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai domnitorului. Pe langa activitatea medicala si politica, Cretulescu a practicat si diplomatia, iar ca semn de apreciere pentru intreaga sa contributie la dezvoltarea stiintei romanesti, a fost ales presedinte al Academiei Romane. S-a nascut intr-o veche familie boiereasca, arborele ei genealogic mergand pana la Safta Brancoveanu, fiica voievodului martir Constantin Brancoveanu. Strabunicul sau, vornicul Iordache Cretulescu este ctitorul Bisericii Kretzulescu din Bucuresti (1722). Era al treilea fiu al logofatului Alexandru Cretulescu si al Anei Campineanu. Ca atare, a primit o educatie aleasa, avand la dispozitie profesori greci si francezi in perioada adolescentei, de la care lua meditatii in casa parinteasca. In tot acest timp ocupa si diverse dregatorii, fiind registrator la sectia civila a Curtii de Apel si comisar la Departamentul de Interne. Aflat la Paris, in 1834 isi ia bacalaureatul, apoi studiaza medicina la Universitatea din Nantes. In 1839 si-a incununat studiile medicale cu doctoratul in medicina si chirurgie cu tema Questions sur les diverses branches des sciences m dicales; quelles sont les circonstances g n rales qui ont le plus d actions sur les appareils . A. D. Xenopol aprecia ca Nicolae Cretulescu a fost primul doctor in medicina de nationalitate roman, din Muntenia. Reintors in tara, practica medicina la Spitalul Coltea din Bucuresti, unde deschide o scoala de mica chirurgie , iar din 1847 se transfera la Spitalul Pantelimon. Revolutia de la 1848 il prinde in centrul evenimentelor. Cretulescu face parte din comisia de redactare a Constitutiei arii Romanesti. In plus, i se incredinteaza misiunea de a incheia o intelegere cu Ungaria care sa previna pericolul invaziei tariste, care ar fi urmat sa innabuse...
