S-a întâmplat în 29 iunie 1521
S-a intamplat in 29 iunie 1521: La aceasta data a fost redactat primul text in limba romana, cu caractere slavone, care s-a pastrat Scrisoarea lui Neacsu din Campulung catre Johannes (Hans) Benkner, judele Brasovului. Scrisoarea a fost descoperita in 1894 de Friedrich Stenner in arhivele din Brasov unde se pastreaza si astazi si a []The post S-a intamplat in 29 iunie 1521 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 29 iunie 1521 was first posted on iunie 29, 2020 at 3:00 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 29 iunie 1521: La aceasta data a fost redactat primul text in limba romana, cu caractere slavone, care s-a pastrat Scrisoarea lui Neacsu din Campulung catre Johannes (Hans) Benkner, judele Brasovului. Scrisoarea a fost descoperita in 1894 de Friedrich Stenner in arhivele din Brasov unde se pastreaza si astazi si a fost redactata cel mai probabil in 29 30 iunie 1521 la Dlagopole (numele slav al orasului Campulung-Muscel). In scrisoare nu este mentionata data, stabilirea acesteia facandu-se pe baza evenimentelor istorice descrise si a persoanelor implicate. Astfel, la Campulung-Muscel, a fost redactat primul document scris, compact si unitar, din cate sunt cunoscute pana astazi in limba romana: Scrisoarea lui Neacsu ot Dlagopole (Campulung Muscel). Scrisoarea contine un secret de mare importanta, avertizandu-l pe Johannes Benkner, judele Brasovului, despre o invazie a turcilor asupra Ardealului si arii Romanesti ce tocmai se pregatea la sudul Dunarii. Din acea vreme mai exista si alte documente istorice privind campania de cucerire a Ungariei a sultanului Soliman al II-lea. Iata ce-i scria Neacsu judelui Brasovului: Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanas Bengner ot Brasov mnogo zdravie ot N csu ot Dlagopole. (Introducere in slavona: Preainteleptului si cinstitului si de Dumnezeu daruitului jupan Hanas Bengner din Brasov, multa sanatate din partea lui Neacsu din Campulung ).
I pak (adica si iarasi ) dau stire domnie tale za (adica despre ) lucrul turcilor, cum am auzit eu ca imparatul au esit den Sofiia, si aimintrea nu e, si se-au dus in sus pre Dunare. I pak sa stii domniia ta ca au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus ca au vazut cu ochii lor ca au trecut ciale corabii ce stii si domniia ta pre Dunare in sus.
I pak sa stii ca baga den toate orasele cate 50 de omin sa fie de ajutor in corabii.
I pak sa stii cumu s-au prins neste mester(i) den arigrad cum vor treace ceale corabii la locul cela strimtul ce stii si domniia ta.
I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiias(i) si de generemiiu Negre, cum i-au dat imparatul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren eara Rumaneasca, iara el sa treaca.
I pak sa stii domniia ta ca are frica mare si Basarab (adica Neagoe Basarab) de acel lotru de Mahamet beg, mai vartos de domniile voastre.
I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am inteles si eu. Eu spui domniietale iara domniiata esti intelept si aceste cuvinte sa tii domniiata la tine, sa nu stie umin multi, si domniile vostre sa va paziti cum stiti mai bine.
I bog te veselit.
Amin. (Incheiere in slavona: i Dumnezeu sa te bucure. Amin ) Documentul original pe hartie, cu pecete aplicata pe verso, se refera la miscarile militare ale Otomanilor la Dunare si trecerea lui Mohammed-Beg prin ara Romaneasca. Autorul ei este un Neacsu Lupu din Campulung. Cu numele intreg il cunoastem inca din timpul domniei lui Vlad cel Tanar (1510-1512), dintr-un document care il mentioneaza ca avand un proces de datorii cu negustorii brasoveni. Se pare ca el insusi facea negot cu marfuri turcesti si avea oameni (printre altii chiar pe ginerele sau, Negre, pomenit in textul scrisorii) anume de le petreceau din sudul Dunarii prin ara Romaneasca si de aici in orasele din Transilvania. Asa s-ar explica legatura lui cu jud ele Brasovului care si-l facuse corespondent informator in legatura cu manevrele armatelor turcesti. Despre adresant, Ioan, Johannes ori Hans, Hanas, Benkner, Bengner, Beagnar in functie de pronuntiile romana, germana sau maghiara ale acestui nume stim ca era judele primul magistrat, Burgermeister-ul) cetatii Brasovului. Documentele arata ca ocupa aceasta functie si in 1511, dar si multa vreme dupa data primirii scrisorii de la Neacsu din Campulung. La 1559 sprijinea pe diaconul Coresi spre a tipari Intrebarea crestineasca, care nu este altceva decat traducerea Catehismului lutheran. Impreuna cu alti doi fruntasi ai comunitatii sasesti, Fuchs si Honterus (acesta din urma fiind celebrul predicator si carturar, militantul cel mai activ al lutheranismului), intemeiase la Brasov o moara de hartie, prima intreprindere de acest fel de pe teritoriul romanesc. tia bine romaneste si incuraja scrisul in limba romana, indemnand pe romani la imbratisarea lutheranismului, cum aflam din Cronicon Fuchsis-Lupinae Oltarium (editata de J. Trausch in 1848). In acest sens Coresi il si pomeneste in predoslovia Evangheliarului de la 1560. Imparatul despre care Scrisoarea informeaza ca au esit den Sofiia , nu este altul decat Soliman al II-lea Magnificul, supranumit...
S-a intamplat in 29 iunie 1521 was first posted on iunie 29, 2020 at 3:00 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 29 iunie 1521: La aceasta data a fost redactat primul text in limba romana, cu caractere slavone, care s-a pastrat Scrisoarea lui Neacsu din Campulung catre Johannes (Hans) Benkner, judele Brasovului. Scrisoarea a fost descoperita in 1894 de Friedrich Stenner in arhivele din Brasov unde se pastreaza si astazi si a fost redactata cel mai probabil in 29 30 iunie 1521 la Dlagopole (numele slav al orasului Campulung-Muscel). In scrisoare nu este mentionata data, stabilirea acesteia facandu-se pe baza evenimentelor istorice descrise si a persoanelor implicate. Astfel, la Campulung-Muscel, a fost redactat primul document scris, compact si unitar, din cate sunt cunoscute pana astazi in limba romana: Scrisoarea lui Neacsu ot Dlagopole (Campulung Muscel). Scrisoarea contine un secret de mare importanta, avertizandu-l pe Johannes Benkner, judele Brasovului, despre o invazie a turcilor asupra Ardealului si arii Romanesti ce tocmai se pregatea la sudul Dunarii. Din acea vreme mai exista si alte documente istorice privind campania de cucerire a Ungariei a sultanului Soliman al II-lea. Iata ce-i scria Neacsu judelui Brasovului: Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanas Bengner ot Brasov mnogo zdravie ot N csu ot Dlagopole. (Introducere in slavona: Preainteleptului si cinstitului si de Dumnezeu daruitului jupan Hanas Bengner din Brasov, multa sanatate din partea lui Neacsu din Campulung ).
I pak (adica si iarasi ) dau stire domnie tale za (adica despre ) lucrul turcilor, cum am auzit eu ca imparatul au esit den Sofiia, si aimintrea nu e, si se-au dus in sus pre Dunare. I pak sa stii domniia ta ca au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus ca au vazut cu ochii lor ca au trecut ciale corabii ce stii si domniia ta pre Dunare in sus.
I pak sa stii ca baga den toate orasele cate 50 de omin sa fie de ajutor in corabii.
I pak sa stii cumu s-au prins neste mester(i) den arigrad cum vor treace ceale corabii la locul cela strimtul ce stii si domniia ta.
I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiias(i) si de generemiiu Negre, cum i-au dat imparatul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren eara Rumaneasca, iara el sa treaca.
I pak sa stii domniia ta ca are frica mare si Basarab (adica Neagoe Basarab) de acel lotru de Mahamet beg, mai vartos de domniile voastre.
I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am inteles si eu. Eu spui domniietale iara domniiata esti intelept si aceste cuvinte sa tii domniiata la tine, sa nu stie umin multi, si domniile vostre sa va paziti cum stiti mai bine.
I bog te veselit.
Amin. (Incheiere in slavona: i Dumnezeu sa te bucure. Amin ) Documentul original pe hartie, cu pecete aplicata pe verso, se refera la miscarile militare ale Otomanilor la Dunare si trecerea lui Mohammed-Beg prin ara Romaneasca. Autorul ei este un Neacsu Lupu din Campulung. Cu numele intreg il cunoastem inca din timpul domniei lui Vlad cel Tanar (1510-1512), dintr-un document care il mentioneaza ca avand un proces de datorii cu negustorii brasoveni. Se pare ca el insusi facea negot cu marfuri turcesti si avea oameni (printre altii chiar pe ginerele sau, Negre, pomenit in textul scrisorii) anume de le petreceau din sudul Dunarii prin ara Romaneasca si de aici in orasele din Transilvania. Asa s-ar explica legatura lui cu jud ele Brasovului care si-l facuse corespondent informator in legatura cu manevrele armatelor turcesti. Despre adresant, Ioan, Johannes ori Hans, Hanas, Benkner, Bengner, Beagnar in functie de pronuntiile romana, germana sau maghiara ale acestui nume stim ca era judele primul magistrat, Burgermeister-ul) cetatii Brasovului. Documentele arata ca ocupa aceasta functie si in 1511, dar si multa vreme dupa data primirii scrisorii de la Neacsu din Campulung. La 1559 sprijinea pe diaconul Coresi spre a tipari Intrebarea crestineasca, care nu este altceva decat traducerea Catehismului lutheran. Impreuna cu alti doi fruntasi ai comunitatii sasesti, Fuchs si Honterus (acesta din urma fiind celebrul predicator si carturar, militantul cel mai activ al lutheranismului), intemeiase la Brasov o moara de hartie, prima intreprindere de acest fel de pe teritoriul romanesc. tia bine romaneste si incuraja scrisul in limba romana, indemnand pe romani la imbratisarea lutheranismului, cum aflam din Cronicon Fuchsis-Lupinae Oltarium (editata de J. Trausch in 1848). In acest sens Coresi il si pomeneste in predoslovia Evangheliarului de la 1560. Imparatul despre care Scrisoarea informeaza ca au esit den Sofiia , nu este altul decat Soliman al II-lea Magnificul, supranumit...
