S-a intamplat in 3 iulie 987: Hugo Capet este incoronat rege al Frantei, primul din dinastia capetiana, dinastie ce va conduce Franta pana la Revolutia franceza in 1792. 1456: Iancu de Hunedoara hotaraste sa-i incredinteze lui Vlad Tepes apararea sudului Transilvaniei, in timpul absentei contingentelor militare locale, mobilizate, spre Belgrad, pentru a lupta []The post S-a intamplat in 3 iulie appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 3 iulie was first posted on iulie 3, 2020 at 1:15 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 3 iulie 987: Hugo Capet este incoronat rege al Frantei, primul din dinastia capetiana, dinastie ce va conduce Franta pana la Revolutia franceza in 1792. 1456: Iancu de Hunedoara hotaraste sa-i incredinteze lui Vlad Tepes apararea sudului Transilvaniei, in timpul absentei contingentelor militare locale, mobilizate, spre Belgrad, pentru a lupta cu otomanii. 1608: Exploratorul francez Samuel de Champlain a infiintat orasul Quebec (Canada). A fost numit parintele Noii Frante si a ocupat functia de guvernator pana la moarte.

Samuel de Champlain (n. 1567, Brouage, Franta d. 25 decembrie 1635, Qu bec, Canada) a fost un geograf, explorator si cartograf francez, intemeietorul orasului Qu bec.

Nascut la Brouage in 1567, Samuel de Champlain ajunge in Noua-Franta, pentru prima data, in 1603. Va intreprinde 21 de expeditii intre Franta si Noua-Franta.

Fondeaza Acadie si orasul Qu bec in 1608. Samuel de Champlain viziteaza coasta de nord-est a Americii de nord si Marile Lacuri Huron si Ontario. In 1634, pregateste intemeierea Montreal-ului, care va avea loc in 1642. Champlain a participat la popularea unei noi colonii, pentru aceasta determinand sa vina din Franta familii de mestesugari, artizani, soldati, preoti.

Astfel prezenta franceza se instaleaza in Qu bec.

Moare la Qu bec la 25 decembrie 1635. 1642: A murit Maria de Medici, regina a Frantei, a doua sotie a lui Henric al IV-lea.

Maria de Medici (n. 26 aprilie 1575) a fost regina a Frantei sub numele de Marie de M dicis, a doua sotie a regelui Henric al IV-lea al Frantei.

Dupa asasinarea sotului sau in 1610, a fost regenta pentru fiul sau, Ludovic al XIII-lea. Construirea si amenajarea Palatului Luxembourg, caruia Maria ii spunea Palatul M dicis a reprezentat marele sau proiect artistic Pictorul de curte era Peter Paul Rubens. 1728: S-a nascut arhitectul si decoratorul scotian Robert Adam; creator, impreuna cu fratele sau James, al stilului care le poarta numele (Adam Style). Opera sa include cladiri publice (in special in Londra) (m. 3.03.1792). 1771: Inaugurarea festiva a uzinelor siderurgice de la Resita .

Furnalele au fost sfintite de catre calugarul franciscan Mihail Gozdici, de la manastirea din Carasova, ele primind numele de Franciscus si Josephus. 1822: A murit unul dintre primii reprezentanti ai literaturii moderne din ara Moldovei Ioan Cantacuzino; autorul celei dintai culegeri de versuri tiparite in limba romana (1792-96)Ioan Cantacuzino (n.20 ianuarie 1757, Istanbul, Turcia d. Kantakuzinka, Ucraina) poet.

Este fiul clucerului Raducanu Cantacuzino si al domnitei Ecaterina, fiica domnitorului Moldovei, Ioan Mavrocordat. Nu este de mirare ca s-a bucurat de favorurile carmuitorilor Mihail Sutu si Nicolae Mavrogheni. Era, de altfel, un om abil si influent si a pus multa iscusinta in misiunile diplomatice pe care le-a avut de indeplinit.

Vocatia spatarului Cantacuzino a fost politica, literatura socotind-o o simpla petrecere da vreme . Format in ambianta culturala a Moldovei, ca si in aceea a Rusiei, el este primul poet roman cu volum tiparit. Aparuta in intervalul de timp dintre 1792 si 1796, la Dubasari sau Movilau, cartulia de Poezii noo, care dezvaluie un spirit occidental, cuprinde atat incercari originale, cat si traduceri sau prelucrari (din La Fontaine, Cardi nalul Fr. J. de Bernis, Metastasio, Thomas Gray, Marmontel). La confluenta anacreontismului cu clasicismul si preromantismul, versurile nu sufera de monotonie tematica. Stihuitorul este un epicureu, celebrand placerile vinului si ale amorului. Erotica lui, pastorala sau senzuala, jubilanta sau lacrimogena, se impleteste cu poezia naturii. Termenul poezie , cu acest accent semn al filierei rusesti este, s-ar parea, folosit pentru prima oara la noi de Cantacuzino. I se datoreaza si prima talmacire din literatura engleza, An Essay on Manal lui Alexander Pope, transpus in romaneste in 1807 (Cercarea asupra omului) prin intermediarul francez al lui Silhouette. A mai tradus din Florian, Montesquieu, Fr. Baculard d Arnaud. Piesa Narchis sau indragitul da insus de sine (1794) este prima versiune in romaneste a lui J.

J. Rousseau, ramasa in manuscris, ca si alte traduceri. OperaPoezii noo alcatuite da IC (Dubasari sau Movilau), (1792-1796);Poezii, in Poezia romana clasica, I, editie ingrijita de Al. Piru si Ioan erb, Bucuresti, 1970. 1850: A aparut la Iasi, pana pe 30 decembrie 1858, cu intermitente, ziarul politic si literar Zimbrul, sub redactia lui D. Gusti, Th. Codrescu si V.

A. Urechia. Din noimebrie 1858 a aparut cu titlul Zimbrul si Vulturul.

A fost o tribuna politica si literara unionista. 1854: S-a nascut compozitorul, muzicologul, pedagogul si dirijorul Leos Janacec, cel mai important compozitor ceh al secolului XX ( Sonata Kreutzer ) (m. 12.08.1928). 1863: Se intruneste la Sibiu (3 iulie 1863 17 octombrie 1864) Dieta Transilvaniei. Este prima oara cand romanii sunt majoritari in forul legislativ. Dieta voteaza legea privind egala indreptatire a natiunii romane cu celelalte nationalitati si religii privitoare la intrebuintarea celor trei limbi (germana, maghiara, romana) in viata publica. 1866, 3/15: A incetat din viata, la Cernauti, Ambrosiu Dimitrovici (n.1838), publicist roman.

Membru fondator al Societatii Academice Romane (22 aprilie 1866). A desfasurat o bogata activitate culturala ca membru si secretar al Societatii pentru Cultura si Literatura Romana din Bucovina, a carei foaie a redactat-o intre 1865 si 1866.

In 1865 a publicat la Cernauti Catehismul international. 1879: S-a nascut lingvistul polonez Alfred Korzybski, stabilit (in 1940) in SUA; in lucrarea Introducere in sistemele non-aristotelice si semantica generala (1938) a initiat o semantica generala potrivit careia semnificatul unei expresii verbale ar corespunde reactiei pe care acesta o induce in sistemul nervos (m. 1950). 1880: S-a nascut Carl Schuricht, dirijor si compozitor german (m. 1967). 1881: A incetat din viata, la Timisoara, Pavel VasicI-Ungureanu (n.1806), medic roman.

Membru titular al Academiei Romane (1879). A intemeiat si redactat prima revista romaneasca de medicina din Transilvania Higiena si scoala (1876-1882).

A publicat manuale de igiena si dietetica, destinate scolilor. 1883: S-a nascut scriitorul ceh Franz Kafka. Franz Kafka (n. Praga d. 3 iunie 1924, Viena) a fost un scriitor evreu de limba germana, originar din Praga. Reprezentant remarcabil al prozei moderne, a exercitat o influenta covarsitoare asupra literaturii postbelice. Romanele sale se caracterizeaza printr-o viziune halucinanta, grotesca, stranie asupra realitatii, marcata de expresionism si suprarealism, in care conditia tragica a omului este reprezentata parabolic.

Conceptia sa de viata, influentata de filozofia lui Kierkegaard, isi gaseste expresia intr-o modalitate artistica originala, in care elemente de suprarealism se imbina cu o forma de exprimare proprie expresionismului. Prezentand strivirea personalitatii in societate, Kafka infatiseaza destinul fara perspectiva al omului intr-o viziune halucinanta, grotesca, impregnata de anxietate. Romanele si nuvelele sale exprima fie sentimentul tragic, impins la paroxism, al individului expus presiunii destructive al unui monstruos aparat birocratic (Procesul, 1925; Colonia penitenciara, 1919), fie imposibilitatea omului de a descifra sensul existentei sale civice (Castelul, 1926), fie dezintegrarea relatiilor interumane (Metamorfoza, 1915). Impresia de cosmar si tensiunea dramatica, specifice scrierilor lui Kafka, sunt sugerate prin suprapunerea logicului cu absurdul, intr-o forma parabolica, obsesiva. Kafka a exercitat o puternica influenta asupra literaturii contemporane. 1886: Karl...