Meditaţii la Apostolul din duminica a V-a după Rusalii – Romani X, 1-10 –
Fratilor, dorinta inimii mele si rugaciunea mea catre Dumnezeu pentru israeliti este sa fie mantuiti. Versetul 1. Dorinta si rugaciunea inimii Nici un credincios adevarat nu s-a mantuit singur, ci numai impreuna si cu altii. Nici unul din nesfarsita multime a biruitorilor ajunsi in stralucirea Slavei Vesnice n-a ajuns acolo numai cu propria lui mantuire, []Fratilor, dorinta inimii mele si rugaciunea mea catre Dumnezeu pentru israeliti este sa fie mantuiti.
Versetul 1. Dorinta si rugaciunea inimii Nici un credincios adevarat nu s-a mantuit singur, ci numai impreuna si cu altii.
Nici unul din nesfarsita multime a biruitorilor ajunsi in stralucirea Slavei Vesnice n-a ajuns acolo numai cu propria lui mantuire, ci si cu a altoraDupa cum si Mantuitorul nostru n-a intrat in ceruri numai El singur, cum venise din ceruri, ci cand S-a intors inapoi la Tatal a intrat prin Arcul de Triumf al Vesniciei in fruntea unui nesfarsit popor de rascumparati ai Sai. El era doar Parga celor Adormiti, Cel Dintai dintre ei (I Cor. 15, 20). Un popor al carui sfarsit nimeni nu-l vedea si nici nu-l intrevedea Il urma pe Iisus.
Tot asa, fiecare credincios adevarat intra in cer in fruntea unui numar de alti frati si surori, chemati de el si adusi de ravna si ostenelile lui la mantuireIn cer nu intra singur decat cel mantuit in ultima clipa, cum a fost talharul de pe cruce. Cel care nu mai are nici o zi de viata si nici un prilej sa-i mai cheme si pe altii, sa se mai roage si pentru altii, sa mai faca tot ce poate pentru ca si altii sa vina la Iisus impreuna cu el.
Dar daca un om, dupa ce a venit la Dumnezeu si a aflat calea mantuirii, el pe altii nu-i cheama, pentru altii nu alearga, nu sufere, nu doreste, nu lupta sa-i aduca la mantuire un astfel de om este in cea mai mare primejdie sa-si piarda si mantuirea sa. i, aproape sigur, nici unul dintre acestia nu a scapat de pierzare.
Ce minunat este, in privinta aceasta, Avraam fata de Lot. Avraam a facut totul nu numai pentru a se mantui el, ci si pentru a-i mantui pe cat mai multi. Pe toata cetatea Sodomei. El nu s-a rugat numai pentru cei cincizeci sau pentru cei zece oameni neprihaniti ci pentru toti. Pe cand Lot sau Noe abia de...
Versetul 1. Dorinta si rugaciunea inimii Nici un credincios adevarat nu s-a mantuit singur, ci numai impreuna si cu altii.
Nici unul din nesfarsita multime a biruitorilor ajunsi in stralucirea Slavei Vesnice n-a ajuns acolo numai cu propria lui mantuire, ci si cu a altoraDupa cum si Mantuitorul nostru n-a intrat in ceruri numai El singur, cum venise din ceruri, ci cand S-a intors inapoi la Tatal a intrat prin Arcul de Triumf al Vesniciei in fruntea unui nesfarsit popor de rascumparati ai Sai. El era doar Parga celor Adormiti, Cel Dintai dintre ei (I Cor. 15, 20). Un popor al carui sfarsit nimeni nu-l vedea si nici nu-l intrevedea Il urma pe Iisus.
Tot asa, fiecare credincios adevarat intra in cer in fruntea unui numar de alti frati si surori, chemati de el si adusi de ravna si ostenelile lui la mantuireIn cer nu intra singur decat cel mantuit in ultima clipa, cum a fost talharul de pe cruce. Cel care nu mai are nici o zi de viata si nici un prilej sa-i mai cheme si pe altii, sa se mai roage si pentru altii, sa mai faca tot ce poate pentru ca si altii sa vina la Iisus impreuna cu el.
Dar daca un om, dupa ce a venit la Dumnezeu si a aflat calea mantuirii, el pe altii nu-i cheama, pentru altii nu alearga, nu sufere, nu doreste, nu lupta sa-i aduca la mantuire un astfel de om este in cea mai mare primejdie sa-si piarda si mantuirea sa. i, aproape sigur, nici unul dintre acestia nu a scapat de pierzare.
Ce minunat este, in privinta aceasta, Avraam fata de Lot. Avraam a facut totul nu numai pentru a se mantui el, ci si pentru a-i mantui pe cat mai multi. Pe toata cetatea Sodomei. El nu s-a rugat numai pentru cei cincizeci sau pentru cei zece oameni neprihaniti ci pentru toti. Pe cand Lot sau Noe abia de...
