S-a întâmplat în 11 iulie…
S-a intamplat in 11 iulie was first posted on iulie 11, 2020 at 6:06 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 11 iulie Ziua Mondiala a Populatiei ; se celebreaza anual, la recomandarea din iunie 1989 a Consiliului Director al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare-PNUD; marcheaza Ziua celor cinci miliarde de locuitori ai Terrei, celebrata in intreaga lume la 11 iulie 1987.-1405: Navigatorul chinez Zheng He, in fruntea unei flote maritime de 208 vase, cu un tonaj total de peste 7.000 tone si echipaje reunind 20.000 de oameni, pleaca intr-o temerara expeditie spre Oceanul de Vest (Oceanul Indian si Marea Rosie de astazi). Aceasta a constituit un eveniment unic in istoria navigatiei mondiale, precedand cu aproape un secol expeditia navigatorului spaniol de origine italiana Cristofor Columb, descoperitorul Americii. 1428: Prima atestare a Manastirii Horaita (judetul Neamt), emisa de Cancelaria lui Alexandru cel Bun, domnul Moldovei (1400-1432). Manastirea Horaita este asezata la altitudinea de 600 de metri, nu departe de poalele muntelui Horaiciorul 1.076 de metri, langa versantul rasaritean al muntilor Stanisoarei din Carpatii Orientali si intre manastirile Almas si Varatec. 1593: A murit pictorul italian Giuseppe Arcimboldo. Giuseppe Arcimboldo (n. 1527, Milano d. Milano) a fost un pictor italian exponent al manierismului, cunoscut mai ales datorita figurilor alegorice executate prin combinatia diverselor obiecte si vietuitoare (fructe, legume, pesti, pasari, carti etc.), legate metaforic de subiectul reprezentat. Manierism (ital.: maniera = stil, maniera), termen care caracterizeaza stilul artistic intre apogeul Renasterii si inceputurile stilului baroc si ale Clasicismului, dezvoltat in Italia incepand aprox. cu anul 1520. Sfarsitul manierismului este apreciat de diversi istorici ai artei intre anii 1580 si 1650. La inceput simbol al unei rupturi cu obiectivele Renasterii, manierismul desena o decadenta in contradictie cu idealurile de armonie ale generatiilor anterioare. In zilele noastre, manierismul apare mai de graba ca o continuare a cautarilor si realizarilor artistilor reprezentativi ai Renasterii.
Incepand cu anii 1527-1530, spiritul renascentist sufera o criza brutala care distruge optimismul senin al inceputului de secol. Jefuirea Romei (Sacco di Roma) in anul 1527 de catre mercenarii spanioli si germani in slujba habsburgilor, sinonima cu prabusirea puterii papale, influenta crescanda a Spaniei in politica statelor Italiei si masurile Bisericii Catolice impotriva progresului alarmant al Reformei, toate acestea constituie fondul din care se detaseaza preocuparile artistilor din vremea respectiva. In acest sens, manierismul indeplineste tendinta de transformare arbitrara si de deformare a realului, exacerbarea subiectivitatii creatorului pe calea unei expresivitati specifice, in cautarea marilor formule stilistice: la maniera . Doua opere ale lui Gian Paolo Lomazzo au servit in acel timp artistilor sa-si defineasca relatiile cu procesul de creatie artistica: Trattato dell arte della pittura, scoltura et architettura (Milano, 1584) si Idea del tempio della pittura (Milano,1590). Termenul de manierism a fost introdus de istoricul de arta elvetian Heinrich W lfflin la inceputul secolului al XX-lea in lucrarea Das problem des Stils in der bildenden Kunst (Problema stilului in arta plastica , 1912). 1714: Dimitrie Cantemir este ales membru de onoare al Academiei din Berlin. Este pentru prima data cand un roman este ales intr-un for stiintific international. 1780: A aparut, in limba latina, prima gramatica a limbii romane Elementa linguae daco-romanae sive valachicae de Samuil Micu si Gheorghe incai. 1789: Marchizul de La Fayette a prezentat in Franta, Adunarii Nationale, proiectul legislativ, valabil siiin prezent Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului .
Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului (in franceza D claration des Droits de l Homme et du Citoyen) este carta fundamentala prin care au fost puse, in Franta si in lume, bazele democratiei moderne. Declaratia cuprinde un preambul si 17 articole, care combina dispozitiile privind drepturile a trei categorii de persoane: drepturile oamenilor (francezi, straini sau inamici). articolele 1, 2, 3, 4, 7, 9 si 10, drepturi ale cetatenilor (cetateni francezi), care reamintesc si intaresc libertatile civile articolele 6 si 14 si drepturi ale societatii (natiunea franceza), care sunt componente constitutionale articolele 13, 15 si 16.
Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului din 1789 a inspirat, in secolul al XIX-lea, un mare numar de texte similare in diferite tari din Europa si America Latina. Traditia revolutionara franceza este, de asemenea, prezenta in Conventia Europeana a Drepturilor...