S-a întâmplat în 17 iulie 1436
S-a intamplat in 17 iulie 1436: Prima atestare a Chisinaului (azi, capitala R. Moldova), pe atunci un simplu sat din tinutul Lapusna. Hrisovul, intocmit pe 17 iulie 1436 la Vaslui, reprezinta cea mai veche atestare documentara a Chisinaului. Prin acest act, domnii arii Moldovei Ilie si tefan au dat si i-au intarit lui Oancea-logofat pentru []The post S-a intamplat in 17 iulie 1436 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 17 iulie 1436 was first posted on iulie 17, 2020 at 1:44 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 17 iulie 1436: Prima atestare a Chisinaului (azi, capitala R. Moldova), pe atunci un simplu sat din tinutul Lapusna. Hrisovul, intocmit pe 17 iulie 1436 la Vaslui, reprezinta cea mai veche atestare documentara a Chisinaului. Prin acest act, domnii arii Moldovei Ilie si tefan au dat si i-au intarit lui Oancea-logofat pentru credincioasa slujba mai multe sate pe Raut, intre care Procopinti, Macicauti si Cozarauti. Privitor la stabilirea hotarelor acestor sate, in documentul mentionat, intre altele, se precizeaza: si la Bac, de cealalta parte, pe valea ce cade in dreptul Chesenaului lui Acbas, la izvorul unde este Selistea Tatareasca in dreptul paduricii . Potrivit traditiei, izvorul amintit in hrisov curgea la poalele Colinei Mazarachi. Langa apele naturale din preajma Colinei Mazarachi s-au construit si primele case ale Chisinaului. Originalul documentului se pastreaza la Arhiva Centrala a Documentelor Istorice din Varsovia. In octombrie 2013, un grup de chisinauieni a obtinut o copie a documentului din Varsovia si l-a donat Muzeului National de Arheologie si Istorie a Moldovei. Desi Ziua Orasului trebuie marcata pe data de 17 iulie, unica sarbatoare dedicata acestuia este pe 14 octombrie Hramul religios al orasului. Asta s-a intamplat dupa ce, in anul 1995, primarul orasului Serafim Urecheanu a decis reorganizarea sarbatorii Chisinaului in prima duminica a lunii octombrie. Momentul a coincis cu darea in exploatare, dupa renovare, a Catedralei Mitropolitane, Nasterea Domnului , pe 14 octombrie, cand crestinii sarbatoresc Acoperamantul Maicii Domnului. Astfel, s-a decis ca orasul sa-si sarbatoreasca Hramul la acea data. Dupa cum scrie Andrei Esanu in lucrarea Chisinau, file de istorie , Chisinaul este unul din putinele orase al carui nume nu a suferit schimbari majore de-a lungul timpului. Unii cercetatori spun ca denumirea Chisinaului provine de la cuvantul ucrainean Chiseni, ceea ce inseamna buzunar . Potrivit lor, Chisinaul era un centru comercial, unde se adunau negustori ucraineni, armeni, evrei si moldoveni. O alta teorie spune ca cuvantul Chisinau deriva de la Casla noua tarla noua de oi, denumire care vine din prima jumatate a sec. al XlX-lea, pe cand in partea de sus a orasului era o tarla de oi, iar in jurul ei s-ar fi construit incet bazele orasului Chisinau. Alte date spun ca numele Chisinau provine de la Kesene, din limba tatareasca capela pe mormant, sau Kesen manastire. Aceasta teorie s-ar baza pe un act din 1420, care spune ca in Chisinau erau in vremurile de atunci mai multe manastiri. Arheologii au descoperit pe teritoriul Chisinaului mai multe asezari umane, care dateaza inca din epoca de piatra. Asemenea asezari au fost identificate pe teritoriul cartierelor din sectorul Telecentru, in zona strazii Malina Mica. De asemenea, tot acolo au fost identificate si statiuni umane din epoca timpurie a fierului, secolul al X-lea al VIII-lea i.
Hr.
De la inceputuri, Chisinaul nu se deosebea cu nimic de satele din jurul lui. O serie de acte din sec. al XVI-lea si al XVII-lea ne arata ca Chisinaul era un simplu sat, care nu juca niciun rol in viata politica si economica a Moldovei. In cele mai vechi harti ale Moldovei, cum este, de exemplu, harta lui Reicherstorf din 1541, Chisinaul nu figureaza, pe cand in aceste harti se regasesc orase precum Orheiul, Tighina, Lapusna si Soroca. Aceasta inseamna ca Chisinaul n-avea nicio importanta in vremurile respective si ca el depindea de conducerea din Lapusna. Abia in actele de la inceputul secolului al XVIII-lea se vede ca Chisinaul figureaza deja ca targ. Dintre cele mai vechi localitati din zona istorica a Chisinaului face parte si satul Buecani, sectorul Buiucani de astazi, care exista cel putin inca din timpul lui...
S-a intamplat in 17 iulie 1436 was first posted on iulie 17, 2020 at 1:44 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 17 iulie 1436: Prima atestare a Chisinaului (azi, capitala R. Moldova), pe atunci un simplu sat din tinutul Lapusna. Hrisovul, intocmit pe 17 iulie 1436 la Vaslui, reprezinta cea mai veche atestare documentara a Chisinaului. Prin acest act, domnii arii Moldovei Ilie si tefan au dat si i-au intarit lui Oancea-logofat pentru credincioasa slujba mai multe sate pe Raut, intre care Procopinti, Macicauti si Cozarauti. Privitor la stabilirea hotarelor acestor sate, in documentul mentionat, intre altele, se precizeaza: si la Bac, de cealalta parte, pe valea ce cade in dreptul Chesenaului lui Acbas, la izvorul unde este Selistea Tatareasca in dreptul paduricii . Potrivit traditiei, izvorul amintit in hrisov curgea la poalele Colinei Mazarachi. Langa apele naturale din preajma Colinei Mazarachi s-au construit si primele case ale Chisinaului. Originalul documentului se pastreaza la Arhiva Centrala a Documentelor Istorice din Varsovia. In octombrie 2013, un grup de chisinauieni a obtinut o copie a documentului din Varsovia si l-a donat Muzeului National de Arheologie si Istorie a Moldovei. Desi Ziua Orasului trebuie marcata pe data de 17 iulie, unica sarbatoare dedicata acestuia este pe 14 octombrie Hramul religios al orasului. Asta s-a intamplat dupa ce, in anul 1995, primarul orasului Serafim Urecheanu a decis reorganizarea sarbatorii Chisinaului in prima duminica a lunii octombrie. Momentul a coincis cu darea in exploatare, dupa renovare, a Catedralei Mitropolitane, Nasterea Domnului , pe 14 octombrie, cand crestinii sarbatoresc Acoperamantul Maicii Domnului. Astfel, s-a decis ca orasul sa-si sarbatoreasca Hramul la acea data. Dupa cum scrie Andrei Esanu in lucrarea Chisinau, file de istorie , Chisinaul este unul din putinele orase al carui nume nu a suferit schimbari majore de-a lungul timpului. Unii cercetatori spun ca denumirea Chisinaului provine de la cuvantul ucrainean Chiseni, ceea ce inseamna buzunar . Potrivit lor, Chisinaul era un centru comercial, unde se adunau negustori ucraineni, armeni, evrei si moldoveni. O alta teorie spune ca cuvantul Chisinau deriva de la Casla noua tarla noua de oi, denumire care vine din prima jumatate a sec. al XlX-lea, pe cand in partea de sus a orasului era o tarla de oi, iar in jurul ei s-ar fi construit incet bazele orasului Chisinau. Alte date spun ca numele Chisinau provine de la Kesene, din limba tatareasca capela pe mormant, sau Kesen manastire. Aceasta teorie s-ar baza pe un act din 1420, care spune ca in Chisinau erau in vremurile de atunci mai multe manastiri. Arheologii au descoperit pe teritoriul Chisinaului mai multe asezari umane, care dateaza inca din epoca de piatra. Asemenea asezari au fost identificate pe teritoriul cartierelor din sectorul Telecentru, in zona strazii Malina Mica. De asemenea, tot acolo au fost identificate si statiuni umane din epoca timpurie a fierului, secolul al X-lea al VIII-lea i.
Hr.
De la inceputuri, Chisinaul nu se deosebea cu nimic de satele din jurul lui. O serie de acte din sec. al XVI-lea si al XVII-lea ne arata ca Chisinaul era un simplu sat, care nu juca niciun rol in viata politica si economica a Moldovei. In cele mai vechi harti ale Moldovei, cum este, de exemplu, harta lui Reicherstorf din 1541, Chisinaul nu figureaza, pe cand in aceste harti se regasesc orase precum Orheiul, Tighina, Lapusna si Soroca. Aceasta inseamna ca Chisinaul n-avea nicio importanta in vremurile respective si ca el depindea de conducerea din Lapusna. Abia in actele de la inceputul secolului al XVIII-lea se vede ca Chisinaul figureaza deja ca targ. Dintre cele mai vechi localitati din zona istorica a Chisinaului face parte si satul Buecani, sectorul Buiucani de astazi, care exista cel putin inca din timpul lui...
