S-a întâmplat în 16 iulie 1969
Este in acelasi timp si cea de-a cincea misiune cu echipaj uman din []The post S-a intamplat in 16 iulie 1969 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 16 iulie 1969 was first posted on iulie 16, 2020 at 5:12 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 16 iulie 1969: Este lansata racheta Saturn V in cadrul misiunii Apollo 11 care va duce pentru prima data oameni pe Luna. Apollo 11 este numele primei misiuni in care omul a pasit pe suprafata satelitului natural al Pamantului, Luna.
Este in acelasi timp si cea de-a cincea misiune cu echipaj uman din Programul Apollo, gestionat de NASA, si a treia care plaseaza oameni pe orbita lunara. Lansata pe data de16 iulie 1969, misiunea era constituita din Neil Aiden Armstrong, comandantul misiunii, Michael Collins, pilotul modulului de comanda Columbia si Edwin Eugene Buzz Aldrin Jr., comandantul modulului lunar Vulturul. Fiecare din membrii echipajului Apollo 11 a mai avut un zbor in spatiu la activ inainte de aceasta misiune, devenind cel de-al treilea cel mai experimentat echipaj din istoria zborurilor spatiale. Collins era initial repartizat pe Modulul de Comanda al misiunii Apollo 8, dar a fost schimbat din cauza ca necesita o operatie la spate, fiind inlocuit cu Jim Lovell. Dupa ce Collins a fost apt din punct de vedere medical, el a ocupat locul care ii era menit lui Lovell, acela de pe Apollo 11. Lovell a fost retrogradat in echipajul de rezerva. Pe data de 20 iulie, Armstrong si Aldrin au devenit primii oameni care au pasit vreodata pe Luna, in timp ce Collins orbita deasupra lor. Misunea a durat 195 ore (8 zile) 18 minute 35 secunde, iar stationarea pe Luna a durat 21 ore 36 minute 21 secunde. Activitatea extravehiculara a durat 2 ore 36 minute 21 secunde. La 16 iulie 1969, ora 16:32, Apollo 11 este lansat de la Cape Kennedy, in Florida, avand ca obiectiv executarea unei debarcari cu oameni pe Luna si inapoiere. O racheta Saturn V a fost lansata de la Centru Spatial Kennedy pe 16 iulie 1969, ora 13:32 TU (9:32 a.m. timp local SUA, 16:32 TLR). Racheta a intrat pe orbita 12 minute mai tarziu. Dupa ce a mai parcurs o data si inca o jumatate orbita Pamantului, motorul S-IVB a impins echipajul spre adancul spatiului, naveta fiind plasata pe traiectoria spre Luna. Peste inca 30 de minute, modulul de comanda/serviciu s-a despartit de ultimele elemente ale rachetei Saturn V, avand in componenta sa modulul lunar (ML). Pe 19 iulie, Apollo 11 a trecut pentru prima data prin spatele Lunii, intrand in orbita lunara. Au urmat 30 de orbitari, timp in care echipajul a vazut situl de aselenizare, in sudul Marii Linistii (Mare Tranquillitatis), aproximativ 20 kilometri sud-vest fata de craterul Sabine D (0.67408N, 23.47297E). Situl de aselenizare a fost caracterizat drept relativ plat si neted in urma misiunilor Ranger 8 si Suerveyor 5 dar si Lunar Orbiter, un satelit menit sa cartografieze suprafata lunara in vederea stabilirii viitoarele locuri de aselenizare din programul Apollo. Pe 20 iulie 1969, modulul lunar (ML) Eagle (Vulturul) s-a separat de modulul de comanda Columbia.
Collins, aflat singur la bordul Columbia a inspectat Vulturul, intr-o pirueta a acestuia, ca sa se asigure ca aparatul nu a fost afectat in timpul calatoriei. In timp ce coborarea a inceput, Armstrong si Aldrin au aflat ca ei traversau punctele de reper cu 4 secunde mai repede decat era programat si au transmis ca sunt long (aici, cu sensul ca sunt departe): lucru ce insemna ca vor aseleniza la o distanta de cativa kilometri de locul unde ar fi trebuit sa aselenizeze. Armstrong a preluat controlul semi automat si cu ajutorul lui Aldrin care ii dicta informatii despre altitudine si viteza au aselenizat pe 20 iulie 1969, ora 20:17 TU (23:17 TLR) cand mai aveau aproximativ 25 de secunde pana ar fi ramas fara combustibil. Pe tot parcursul coborarii, Aldrin i-a spus datele necesare navigarii lui Armstrong, care conducea Modulul Lunar. Cu cateva momente inainte de aselenizare, un beculet l-a informat pe Aldrin ca cel putin unul din cele patru varfuri ale picioarelor Vulturului, lungi de 170,2 cm au atins suprafata lunara, strigand Contact light!, semn ca au atins solul selenar. Trei secunde mai tarziu, Vulturul a aselenizat, iar Armstrong a spus Shutdown (oprire). Charles Duke, din postura de responsabil cu comunicatia dintre Pamant si capsula a inteles ca cei doi au aselenizat spunand We copy you down, Eagle (Am inteles, Vulturule). Au urmat primele cuvinte din seria faimoasa a lui Armstrong, The Eagle has landed (Vulturul a aselenizat). Au urmat cateva momente de tacere. La doua ore dupa aselenizare, inainte de a incepe pregatirile pentru activitatile de pe solul selenar (extravehiculare), Aldrin a transmis cateva cuvinte, indemnand la contemplarea ultimelor ore, ce reprezinta ele si cum s-a ajuns sa aiba loc, multumindu-le tuturor celor care au facut posibil acest eveniment. Dupa ce a caracterizat praful de pe suprafata lunara ca fiind aproape ca si pudra, Armstrong a pasit pe Luna, devenind primul pamantean ce a pus piciorul intr-o alta lume. A urmat imediat celebra fraza, care ar putea caracteriza intreaga misiune Apollo 11, Un pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire , spusa la aproape sase ore si jumatate dupa ce a aselenizat. Aldrin i se alatura mai apoi. Armstrong a spus despre miscarea in campul gravitational al Lunii, de sase ori mai slab ca al Pamantului, ca era mult mai usoara ca la simulari, neconstituind nicio problema o plimbare prin...