S-a întâmplat în 20 august 1968
S-a intamplat in 20 august 1968 was first posted on august 20, 2020 at 5:59 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 20 august 1968: Invadarea Cehoslovaciei de catre trupele Tratatului de la Varsovia, mai putin Romania (20 21 august). In noaptea de 20 spre 21 august 1968, se producea un fapt care a zguduit intreaga Europa si lumea Cehoslovacia invadata de trupele Pactului de la Varsovia, in frunte cu Uniunea Sovietica.
Invadarea Cehoslovaciei (Operatia Dunarea) a fost ocuparea Republicii Socialiste Cehoslovace de catre forte armate din cinci state membre in Pactul de la Varsovia Uniunea Sovietica, R.
P. Bulgaria, R.
P. Ungara, RDG si R.
P. Polona in noaptea de 20 21 august 1968.
Aproximativ 250.000 de soldati au ocupat atunci Cehoslovacia.
Doua state membre ale Pactului de la Varsovia, anume Albania si Romania, au refuzat sa participe. Fortele est-germane nu au participat nici ele la invazie, cu exceptia catorva specialisti, dupa ce Moscova le-a ordonat cu doar cateva ore inainea invaziei sa nu treaca granita cu Cehoslovacia.137 de civili cehoslovaci au fost ucisi si 500 au fost grav raniti in timpul ocupatiei.
Invazia Cehoslovaciei a pus capat reformelor initiate de Alexander Dub ek in Primavara de la Praga.
Politica externa a Uniunii Sovietice in aceasta perioada a fost denumita Doctrina Brejnev .
A doua zi, aproape de orele pranzului, un alt episod al istoriei, la fel de amplu, are loc in Bucuresti. Conducatorul statului, Nicolae Ceausescu, rosteste un discurs considerat, pe de-o parte, varful carierei sale politice, iar pe de alta parte un act de curaj prin care Romania deschidea o fisura in angrenajul blocului comunist din Europa de Est. Motiv pentru care liderul de la Bucuresti va fi apreciat, in anii urmatori, de Occident.
A ramas pana azi o controversa a istoriei, legata de acelasi an 1968, anume ca tara noastra s-a aflat in pericol de-a fi invadata. Am fi avut oare soarta Cehoslovaciei? Ceea ce se stie cu precizie este ca Pactul de Varsovia a concentrat in jurul Romaniei, in toamna lui 68, zeci de divizii din toate categoriile de arme.
Puteam fi atacati din aer, de pe uscat si dinspre Marea Neagra.
Trupe ostile erau si la vest, si la sud, dar mai ales in nord si est. Arhivele arata ca invadarea Romaniei era programata pentru ziua de 22 noiembrie 1968. Desi parea sa fie pregatita de razboi impotriva Romaniei, Uniunea Sovietica n-a apasat totusi pe tragaci. Daca documentele militare ale Romaniei si NATO s-au deschis deja, cu privire la acel moment, in schimb, rusesti cu datele anului 1968 raman in continuare sub lacat. Poate ca tocmai la Moscova exista raspunsul la intrebarea de ce nu ne-a atacat URSS in 1968? Teama rusilor fata de reactia Occidentului nu pare un raspuns plauzibil, asa cum se vede in prafuitele dosare care au fost de curand scoase la lumina.
De multe ori s-a spus la noi, mai degraba ca o legenda raspandita in randul publicului, ca Romania a refuzat sa participe la invadarea Cehoslovaciei, in 1968. Lucrurile au stat, se pare, in cu totul alt mod.
Romania a fost exclusa de la toate pregatirile pentru invadarea Cehoslovaciei. Motivul acestei situatii este legat de faptul ca Bucurestiul si Moscova nu mai erau pe aceeasi lungime de unda.
Relatiile intre cele doua capitale se racisera inca de pe vremea lui Gheorghiu-Dej. Cel mai bun exemplu este al asa-numitului plan Valev, aparut in 1964, prin care s-ar fi dat fiecarei tari comuniste o anumita atributie, in plan economic. Romania se opune categoric destinului care i se pregatise, acela de a se ocupa doar de agricultura. Planul nu va mai fi pus in aplicare. Bucurestiul are, si din punct de vedere militar, o alta viziune, fata de vointa Moscovei, in ceea ce priveste reorganizarea Pactului de la Varsovia. Noi solicitam, de pilda, principiul rotatiei in cadrul aliantei, astfel incat statele membre sa aiba dreptul, pe rand, la comanda Pactului ceea ce, fireste, repugna sovieticilorRomania se implica tot mai putin, si pe plan politic, in relatiile cu aliatii din est, dupa 1965. Delegatia noastra se retrage, in februarie 1968, de la reuniunea pregatitoare a Conferintei Comuniste Internationale, dupa ce, in 1967, Romania boicotase Conferinta Partidelor Comuniste si Muncitoresti de la Karlovy Vary.
Bucurestiul nu semneaza, in martie 1968, un tratat de cooperare intre tarile socialiste, la Sofia. Romanii nu sunt invitati la reuniunile statelor socialiste care au loc in primavara si vara lui 1968, la Dresda, Varsovia si Bratislava. Moscova este iritata de incercarea lui Ceausescu de-a se apropia foarte mult de Cehoslovacia si Iugoslavia, incat Leonid Brejnev, liderul sovietic de la acea vreme, vorbeste despre cardasia dunareana .
Este cunoscutca liderul de la Bucuresti face o vizita in Cehoslovacia, intre 15-17 august 1968, la cateva zile dupa ce la Praga se aflase Iosip Broz Tito, conducatorul Iugoslaviei. Se mai stie si ca Cehoslovacia n-a vrut sa se apropie de Romania, cel putin pana in iulie 1968, Bucurestiul fiind considerat un rebel in cadrul aliantei rosii.
Relatiile se schimba dupa aceea, astfel ca Romania si Cehoslovacia reinnoiesc, cu ocazia vizitei lui Ceausescu la Praga, Tratatul de prietenie, colaborare si asistenta mutuala.
La intrunirea de urgenta a Adunarii Generale ONU, din 25 august 1968, la New York, presedintele in exercitiu al Adunarii Generale, Corneliu Manescu, referindu-se la pozitia Romaniei a declarat: Suntem hotarati sa facem totul ca sa actionam sa se evite orice incordare, desi intr-un sir de probleme avem pareri deosebite, inclusiv in problema cehoslovaca, am cautat sa punem un accent deosebit pe relatia de prietenie cu Uniunea Sovietica .
La 23 august 1968, secretarul de Stat al SUA, Dean Rusk, i-a cerut ambasadorului URSS in Statele Unite, Anatoli Dobrinin, explicatii despre zvonurile alarmante despre o posibila interventie a Uniunii Sovietice impotriva Romaniei.
Dobrinin a considerat aceste zvonuri fara temei.
La 28 august Rusk revine: In numele umanitatii, va cerem sa nu invadati Romania, intrucat consecintele pot fi impredictibile . Secretarul de Stat american a cerut raspuns si explicatii fara intarziere, iar ambasadorul rus dupa ce primise aprobare de la Moscova a declarat ca URSS nu are intentia sa atace Romania.
Presedintele american, L.
Johnson, intr-o cuvantare la San Antonio (Texas) a facut o referire la Europa de Est, avertizand cu repercusiuni cumplite daca Moscova ar elibera cainii razboiului , cu referiri directe la temerile legate de posibilitatea invaziei Romaniei de catre trupele sovietice.
Presedintele american a avertizat public URSS in prima saptamana a lunii septembrie, iar invazia Romaniei nu a mai avut loc.
In sedinta Consiliului National de Securitate, din 4 septembrie, Rusk a comunicat ca, desi sovieticii...