S-a întâmplat în 25 august 1900
S-a intamplat in 25 august 1900: A murit Friedrich Nietzsche, scriitor si filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influenta remarcabila, adesea controversata, asupra gandirii filosofice a generatiilor ce i-au urmat. Friedrich Nietzsche, filosof al culturii, filolog, scriitor, una dintre personalitatile influente ale gandirii moderne din secolul al []The post S-a intamplat in 25 august 1900 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 25 august 1900 was first posted on august 25, 2020 at 3:45 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 25 august 1900: A murit Friedrich Nietzsche, scriitor si filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influenta remarcabila, adesea controversata, asupra gandirii filosofice a generatiilor ce i-au urmat. Friedrich Nietzsche, filosof al culturii, filolog, scriitor, una dintre personalitatile influente ale gandirii moderne din secolul al XIX-lea, s-a nascut la 15 octombrie 1844, la R cken, langa L tzen, in Germania, intr-o familie de pastori luterani.
O parte dintre temele pe care le-a abordat in operele sale si pentru care a ramas cunoscut in istoria filosofiei sunt nihilismul, imoralismul, vointa de putere, supraomul.
Multe citate din operele sale au devenit comune in posteritate, unele dintre ele fiind chiar clisee in melodii contemporane.
A urmat cursurile Facultatii de Teologie si apoi pe cele de Filologie Clasica, la universitatile din Bonn si Leipzig, unde l-a avut ca profesor pe Friedrich Wilhelm. In perioada in care a studiat la Leipzig, marcat fiind de lectura lucrarii lui Arthur Schopenhauer, Lumea ca vointa si interpretare , i-a scris surorii sale: Ce cautam noi, de fapt? Odihna, fericirea? Nu, nimic altceva decat adevarul, asa infricosator si rau cum este el . Ritschl l-a propus pe Nietzsche pentru catedra de filologie clasica la Universitatea din Basel, unde a ocupat, in 1869, un post de profesor. Din perioada in care a fost profesor, dateaza prietenia lui Nietzsche cu muzicianul si compozitorul Richard Wagner, a carui personalitate a avut o influenta semnificativa asupra gandirii nietzscheene.
In volumul Nasterea tragediei (Die Geburt der Trag die ), publicat in 1871, Nietzsche a venit cu o noua interpretare asupra dihotomiei apolinic-dionisiac in arta greaca. In critica clasica nu se recunoste decat un aspect al artei grecesti, cel care il simbolizeaza pe Apollon, si din care rezulta arta apolinica. Acest tip de arta este caracterizat de moderatie si masura si are ca obiect contemplarea ce se ridica deasupra unei lumi condamnate la suferinta. Acestei perspective asupra artei grecesti, Nietzsche ii opune abordarea dionisiaca (simbolizata de Dionysos), in care arta este rezultatul extazului prin care se manifesta vointa de a trai si care permite evadarea din suferinta. Dualismul apolinic-dionisiac va fi prezent si in studiul aparut in 1872, Nasterea tragediei din spiritul muzicii (Die Geburt der Trag die ), care s-a bucurat de un real succes in epoca. In perioada 1873-1876, a aparut culegerea de studii si reflectii filosofice Consideratii inactuale (Unzeitgem sse Betrachtungen ).
Din 1876, starea sanatatii sale s-a inrautatit treptat, astfel incat, in 1879, s-a retras de la catedra si s-a dedicat exclusiv scrisului.
S-a stabilit in aceasta perioada, pe rand, in Elvetia, la Sils-Maria pe valea Innului, in Italia si in sudul Frantei.
In 1878 a publicat volumul Omenesc, prea omenesc (Menschliches Allzumenschliches ), in 1881 a aparut Aurora. Ganduri asupra prejudecatilor morale (Morgenr te ), iar in 1882, tiinta voioasa (Die fr hliche Wissenschaft ).
In urmatorii ani, 1885-1888, au aparut cateva dintre cele mai cunoscute opere ale sale: Asa grait-a Zarathustra (Also sprach Zarathustra , 1885), Dincolo de bine si de rau (Jenseits von Gut und B se , 1886), Despre genealogia morale (Zur Genealogie der Moral , 1887), Amurgul idolilor (G tzen-D mmerung , 1888), Anticristul (Der Antichrist , 1888), Ecce Homo , (Iata omul , 1888).
Tema imoralismului ilustrata de ideea ca morala...
S-a intamplat in 25 august 1900 was first posted on august 25, 2020 at 3:45 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 25 august 1900: A murit Friedrich Nietzsche, scriitor si filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influenta remarcabila, adesea controversata, asupra gandirii filosofice a generatiilor ce i-au urmat. Friedrich Nietzsche, filosof al culturii, filolog, scriitor, una dintre personalitatile influente ale gandirii moderne din secolul al XIX-lea, s-a nascut la 15 octombrie 1844, la R cken, langa L tzen, in Germania, intr-o familie de pastori luterani.
O parte dintre temele pe care le-a abordat in operele sale si pentru care a ramas cunoscut in istoria filosofiei sunt nihilismul, imoralismul, vointa de putere, supraomul.
Multe citate din operele sale au devenit comune in posteritate, unele dintre ele fiind chiar clisee in melodii contemporane.
A urmat cursurile Facultatii de Teologie si apoi pe cele de Filologie Clasica, la universitatile din Bonn si Leipzig, unde l-a avut ca profesor pe Friedrich Wilhelm. In perioada in care a studiat la Leipzig, marcat fiind de lectura lucrarii lui Arthur Schopenhauer, Lumea ca vointa si interpretare , i-a scris surorii sale: Ce cautam noi, de fapt? Odihna, fericirea? Nu, nimic altceva decat adevarul, asa infricosator si rau cum este el . Ritschl l-a propus pe Nietzsche pentru catedra de filologie clasica la Universitatea din Basel, unde a ocupat, in 1869, un post de profesor. Din perioada in care a fost profesor, dateaza prietenia lui Nietzsche cu muzicianul si compozitorul Richard Wagner, a carui personalitate a avut o influenta semnificativa asupra gandirii nietzscheene.
In volumul Nasterea tragediei (Die Geburt der Trag die ), publicat in 1871, Nietzsche a venit cu o noua interpretare asupra dihotomiei apolinic-dionisiac in arta greaca. In critica clasica nu se recunoste decat un aspect al artei grecesti, cel care il simbolizeaza pe Apollon, si din care rezulta arta apolinica. Acest tip de arta este caracterizat de moderatie si masura si are ca obiect contemplarea ce se ridica deasupra unei lumi condamnate la suferinta. Acestei perspective asupra artei grecesti, Nietzsche ii opune abordarea dionisiaca (simbolizata de Dionysos), in care arta este rezultatul extazului prin care se manifesta vointa de a trai si care permite evadarea din suferinta. Dualismul apolinic-dionisiac va fi prezent si in studiul aparut in 1872, Nasterea tragediei din spiritul muzicii (Die Geburt der Trag die ), care s-a bucurat de un real succes in epoca. In perioada 1873-1876, a aparut culegerea de studii si reflectii filosofice Consideratii inactuale (Unzeitgem sse Betrachtungen ).
Din 1876, starea sanatatii sale s-a inrautatit treptat, astfel incat, in 1879, s-a retras de la catedra si s-a dedicat exclusiv scrisului.
S-a stabilit in aceasta perioada, pe rand, in Elvetia, la Sils-Maria pe valea Innului, in Italia si in sudul Frantei.
In 1878 a publicat volumul Omenesc, prea omenesc (Menschliches Allzumenschliches ), in 1881 a aparut Aurora. Ganduri asupra prejudecatilor morale (Morgenr te ), iar in 1882, tiinta voioasa (Die fr hliche Wissenschaft ).
In urmatorii ani, 1885-1888, au aparut cateva dintre cele mai cunoscute opere ale sale: Asa grait-a Zarathustra (Also sprach Zarathustra , 1885), Dincolo de bine si de rau (Jenseits von Gut und B se , 1886), Despre genealogia morale (Zur Genealogie der Moral , 1887), Amurgul idolilor (G tzen-D mmerung , 1888), Anticristul (Der Antichrist , 1888), Ecce Homo , (Iata omul , 1888).
Tema imoralismului ilustrata de ideea ca morala...
