S-a întâmplat în 25 august 1530
S-a intamplat in 25 august 1530: S-a nascut Ivan al IV-lea (supranumit cel Groaznic ), mare cneaz al Moscovei si al intregii Rusii (1533-1547), primul tar al Rusiei (1547-1584).
Ivan a fost fiul mult asteptat al Marelui Cneaz al Moscovei Vasili. S-a nascut la 25 august 1530 cand tatal sau avea 51 de ani. Zece zile mai []The post S-a intamplat in 25 august 1530 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 25 august 1530 was first posted on august 25, 2020 at 12:20 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 25 august 1530: S-a nascut Ivan al IV-lea (supranumit cel Groaznic ), mare cneaz al Moscovei si al intregii Rusii (1533-1547), primul tar al Rusiei (1547-1584).
Ivan a fost fiul mult asteptat al Marelui Cneaz al Moscovei Vasili. S-a nascut la 25 august 1530 cand tatal sau avea 51 de ani. Zece zile mai tarziu Ivan a fost botezat la manastirea Sfintei Treimi.
Dupa doi ani, mama sa, Elena, aduce pe lume al doilea fiu, Iuri.
La 25 noiembrie 1533, Marele Cneaz aflat pe moarte dicteaza testamentul definitiv: il desemneaza la tron pe fiul sau Ivan care are aproape 3 ani, punandu-l pana la varsta de 15 ani sub tutela mamei sale Elena si a boierilor.
La 4 decembrie 1533, dupa o domnie de 29 de ani, Vasili al III-lea moare. Dupa moartea tatalui a reluat pentru un timp 5 ani, regenta mama lui Ivan, Elena Glinskaia, insa ea moare in 1538, probabil otravita.
Urmeaza o lupta crancena pentru tron intre boieri, care au fost insotite de acte de cruzime deosebita. Ramas orfan, in fata boierilor care se lupta pentru putere, Ivan se teme pentru viata sa.
Asista la adevarate lectii de cruzime si viclenie. Acestea probabil au fost lectiile pentru Ivan pe care le-a aplicat mai tarziu. La varsta de 13 ani cand devine constient de autoritatea lui se razbuna, astfel la data de 29 decembrie 1543 da ordin sa fie prins boierul Andrei Suiski si este lasat sa fie sfasiat de cainii de vanatoare infometati. Mitropolitul Macarie il ajuta sa se familiarizeze cu teologia si istoria. Calatoreste mult, viziteaza manastiri, vaneaza.
Ivan este incoronat tar la 16 ianuarie 1547, la Moscova la varsta de 16 ani. Se casatoreste la 3 februarie 1547 in Catedrala Adormirii Maicii Domnului cu Anastasia Romanova, fiica de boieri ai unei familii de vita veche. Formeaza un sfat de tip nou, Izbrannaia Rada (Consiliu ales), alcatuit din membri ai nobilimii si ai clerului. Adunarea este dominata de doi oameni: Mitropolitul Macarie, cultivat, autorul multor carti de evlavie si de istorie, si parintele Silvestru, predicatorul iluminat. In 1552 el a invins Hanatul Kazanului, armatele caruia au devastat nord-estul Rusiei in mod repetat si a anexat teritoriul sau (2 octombrie 1552). La 28 martie 1554 se naste tareviciul Ivan. Tarina mai nascuse doua fete dintre care una, Ana, a murit la douazeci de luni si un baiat, Dimitri, care a murit la cateva luni.
In august 1554 supune regiunea Astrahanului. Prin aceasta cucerire, Rusia castiga un debuseu la Marea Caspica si controleaza tot cursul Volgai. In 1558 armata sa patrunde in Livonia.
Tarina Anastasia moare la 7 august 1560 iar Ivan se casatoreste la 21 august 1561 cu fiica printului cerchez Temriuk care este botezata si primeste numele de Maria. Noua tarina este frumoasa insa analfabeta, razbunatoare si salbatica. Naste un baiat, Vasili, care va muri dupa cateva saptamani. La 1 septembrie 1569, in varsta de 25 de ani tarina Maria moare otravita.
Marele oras comericial Polotk cade in mainile lui Ivan in februarie 1563 care adauga titlurilor sale si pe acela de mare print al Poltkului.
In 1550 formeaza Zemski Sobor, o adunare care inregistreaza hotararile domnitorului. Alcatuieste Tarski Sudebnik (Codicele tarist din 1550) care sa-l inlocuiasca pe Kneajeski Sudebnik al bunicului sau Ivan al III-lea care data din 1479.
Plaseaza in posturile-cheie ale imperiului oameni noi, proveniti dintr-un mediu modest.
La 23 februarie 1551 Ivan convoaca cel de-al treilea sinod bisericesc unde inmaneaza prelatilor un document numit Stoglav cu privire la reformele pe care intentioneaza sa le faca pentru a insanatosi functionarea Bisericii; staretii si manastirile nu vor mai putea face nici o achizitie fara incuviintarea suveranului, se va interzice manastirilor sa dea imprumut bani cu camata. Fiecare oras va avea scoala lui, deservita de preoti si de dieci; se va preda scrierea, cititul, aritmetica, cantul, religia, bunele maniere.
Ivan reorganizeaza nobilimea tarii, taranii raman legati de glie, daca nu de jure, cel putin de facto.
Tarul guverneaza cu ajutorul Dumei boierilor.
In cazurile grave el convoaca chiar Zemski Sobor.
Totusi, aceste adunari nu au decat un vot consultativ.
In 1565 imparte tara in opricinina si zemscina.
Opricinina constituie domeniul privat al tarului, pe care acesta il va administra cum vrea si asupra caruia va avea putere deplina.
Zemscina cuprinde restul teritoriului.
Prin decizia unilaterala a Tarului, in opricinina vor intra cateva cartiere din Moscova, 27 de orase, 18 districte si principalele cai de comunicatie.
Douasprezece mii de familii aristocrate sunt stramutate si-si pierd averea si influenta.
Se va naste o noua clasa, opricininici, care datoreaza lui Ivan ascensiunea lor. Functia lor este deasupra legii iar terenul lor de manevra este zemscina. Violenta lor este incurajata de tar care ii rasplateste cu bunurile luate de la tradatori. Curand acestia devin de temut si detestati.
Nemultumirea creste in randul populatiilor din doua orase alipite de curand Rusiei: Novgorod si Pskov. Novgorodul a fost cucerit in 1471 de marele cneaz Ivan al III-lea, bunicul lui Ivan cel Groaznic iar Pskovul in 1510 de marele cneaz Vasili al III-lea, tatal lui Ivan. Sub pretextul ca ar exista o scrisoare prin care populatia ar fi dispusa sa se supuna Poloniei, la 2 ianuarie 1570, avangarda armatei tarului ajunge la zidurile Novgorodului.
Soldatii ridica in jurul orasului zaplazuri inalte pentru ca nimeni sa nu poata iesi, bisericile sunt incuiate pentru ca nimeni sa nu se poata refugia in ele, toti functionarii sunt arestati, sunt ucisi preotii.
Locuitorii Novgorodului sunt adusi in fata Tarului si a fiului sau, Ivan; sunt batuti, torturati, omorati.
Masacrul dureaza cinci saptamani.
Numarul total al victimelor se ridica la 15.000 potrivit lui Kurbski, la 18.000 potrivit Celei de-a treia cronici a Novgorodului, la 27.000 dupa Taube si Kruse, la 60.000 dupa autorul Primei cronici a Pskovului.
Opricinicii asediaza casele si pravaliile, devasteaza bisericile.
Novgorodul nu-si va reveni niciodata dupa masacrul din 1570. El va ramane un oras de mana a doua, sarac si cu populatie putina.
Ivan cel Groaznic se indreapta cu...
Ivan a fost fiul mult asteptat al Marelui Cneaz al Moscovei Vasili. S-a nascut la 25 august 1530 cand tatal sau avea 51 de ani. Zece zile mai []The post S-a intamplat in 25 august 1530 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 25 august 1530 was first posted on august 25, 2020 at 12:20 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 25 august 1530: S-a nascut Ivan al IV-lea (supranumit cel Groaznic ), mare cneaz al Moscovei si al intregii Rusii (1533-1547), primul tar al Rusiei (1547-1584).
Ivan a fost fiul mult asteptat al Marelui Cneaz al Moscovei Vasili. S-a nascut la 25 august 1530 cand tatal sau avea 51 de ani. Zece zile mai tarziu Ivan a fost botezat la manastirea Sfintei Treimi.
Dupa doi ani, mama sa, Elena, aduce pe lume al doilea fiu, Iuri.
La 25 noiembrie 1533, Marele Cneaz aflat pe moarte dicteaza testamentul definitiv: il desemneaza la tron pe fiul sau Ivan care are aproape 3 ani, punandu-l pana la varsta de 15 ani sub tutela mamei sale Elena si a boierilor.
La 4 decembrie 1533, dupa o domnie de 29 de ani, Vasili al III-lea moare. Dupa moartea tatalui a reluat pentru un timp 5 ani, regenta mama lui Ivan, Elena Glinskaia, insa ea moare in 1538, probabil otravita.
Urmeaza o lupta crancena pentru tron intre boieri, care au fost insotite de acte de cruzime deosebita. Ramas orfan, in fata boierilor care se lupta pentru putere, Ivan se teme pentru viata sa.
Asista la adevarate lectii de cruzime si viclenie. Acestea probabil au fost lectiile pentru Ivan pe care le-a aplicat mai tarziu. La varsta de 13 ani cand devine constient de autoritatea lui se razbuna, astfel la data de 29 decembrie 1543 da ordin sa fie prins boierul Andrei Suiski si este lasat sa fie sfasiat de cainii de vanatoare infometati. Mitropolitul Macarie il ajuta sa se familiarizeze cu teologia si istoria. Calatoreste mult, viziteaza manastiri, vaneaza.
Ivan este incoronat tar la 16 ianuarie 1547, la Moscova la varsta de 16 ani. Se casatoreste la 3 februarie 1547 in Catedrala Adormirii Maicii Domnului cu Anastasia Romanova, fiica de boieri ai unei familii de vita veche. Formeaza un sfat de tip nou, Izbrannaia Rada (Consiliu ales), alcatuit din membri ai nobilimii si ai clerului. Adunarea este dominata de doi oameni: Mitropolitul Macarie, cultivat, autorul multor carti de evlavie si de istorie, si parintele Silvestru, predicatorul iluminat. In 1552 el a invins Hanatul Kazanului, armatele caruia au devastat nord-estul Rusiei in mod repetat si a anexat teritoriul sau (2 octombrie 1552). La 28 martie 1554 se naste tareviciul Ivan. Tarina mai nascuse doua fete dintre care una, Ana, a murit la douazeci de luni si un baiat, Dimitri, care a murit la cateva luni.
In august 1554 supune regiunea Astrahanului. Prin aceasta cucerire, Rusia castiga un debuseu la Marea Caspica si controleaza tot cursul Volgai. In 1558 armata sa patrunde in Livonia.
Tarina Anastasia moare la 7 august 1560 iar Ivan se casatoreste la 21 august 1561 cu fiica printului cerchez Temriuk care este botezata si primeste numele de Maria. Noua tarina este frumoasa insa analfabeta, razbunatoare si salbatica. Naste un baiat, Vasili, care va muri dupa cateva saptamani. La 1 septembrie 1569, in varsta de 25 de ani tarina Maria moare otravita.
Marele oras comericial Polotk cade in mainile lui Ivan in februarie 1563 care adauga titlurilor sale si pe acela de mare print al Poltkului.
In 1550 formeaza Zemski Sobor, o adunare care inregistreaza hotararile domnitorului. Alcatuieste Tarski Sudebnik (Codicele tarist din 1550) care sa-l inlocuiasca pe Kneajeski Sudebnik al bunicului sau Ivan al III-lea care data din 1479.
Plaseaza in posturile-cheie ale imperiului oameni noi, proveniti dintr-un mediu modest.
La 23 februarie 1551 Ivan convoaca cel de-al treilea sinod bisericesc unde inmaneaza prelatilor un document numit Stoglav cu privire la reformele pe care intentioneaza sa le faca pentru a insanatosi functionarea Bisericii; staretii si manastirile nu vor mai putea face nici o achizitie fara incuviintarea suveranului, se va interzice manastirilor sa dea imprumut bani cu camata. Fiecare oras va avea scoala lui, deservita de preoti si de dieci; se va preda scrierea, cititul, aritmetica, cantul, religia, bunele maniere.
Ivan reorganizeaza nobilimea tarii, taranii raman legati de glie, daca nu de jure, cel putin de facto.
Tarul guverneaza cu ajutorul Dumei boierilor.
In cazurile grave el convoaca chiar Zemski Sobor.
Totusi, aceste adunari nu au decat un vot consultativ.
In 1565 imparte tara in opricinina si zemscina.
Opricinina constituie domeniul privat al tarului, pe care acesta il va administra cum vrea si asupra caruia va avea putere deplina.
Zemscina cuprinde restul teritoriului.
Prin decizia unilaterala a Tarului, in opricinina vor intra cateva cartiere din Moscova, 27 de orase, 18 districte si principalele cai de comunicatie.
Douasprezece mii de familii aristocrate sunt stramutate si-si pierd averea si influenta.
Se va naste o noua clasa, opricininici, care datoreaza lui Ivan ascensiunea lor. Functia lor este deasupra legii iar terenul lor de manevra este zemscina. Violenta lor este incurajata de tar care ii rasplateste cu bunurile luate de la tradatori. Curand acestia devin de temut si detestati.
Nemultumirea creste in randul populatiilor din doua orase alipite de curand Rusiei: Novgorod si Pskov. Novgorodul a fost cucerit in 1471 de marele cneaz Ivan al III-lea, bunicul lui Ivan cel Groaznic iar Pskovul in 1510 de marele cneaz Vasili al III-lea, tatal lui Ivan. Sub pretextul ca ar exista o scrisoare prin care populatia ar fi dispusa sa se supuna Poloniei, la 2 ianuarie 1570, avangarda armatei tarului ajunge la zidurile Novgorodului.
Soldatii ridica in jurul orasului zaplazuri inalte pentru ca nimeni sa nu poata iesi, bisericile sunt incuiate pentru ca nimeni sa nu se poata refugia in ele, toti functionarii sunt arestati, sunt ucisi preotii.
Locuitorii Novgorodului sunt adusi in fata Tarului si a fiului sau, Ivan; sunt batuti, torturati, omorati.
Masacrul dureaza cinci saptamani.
Numarul total al victimelor se ridica la 15.000 potrivit lui Kurbski, la 18.000 potrivit Celei de-a treia cronici a Novgorodului, la 27.000 dupa Taube si Kruse, la 60.000 dupa autorul Primei cronici a Pskovului.
Opricinicii asediaza casele si pravaliile, devasteaza bisericile.
Novgorodul nu-si va reveni niciodata dupa masacrul din 1570. El va ramane un oras de mana a doua, sarac si cu populatie putina.
Ivan cel Groaznic se indreapta cu...
