S-a întâmplat în 30 august 1265
S-a intamplat in 30 august 1265: Prima mentiune documentara a Hunedoarei, sub numele de Hungnod, in legatura cu arhidiaconatul de Hunedoara, o structura ecleziastica, subordonata episcopiei Transilvaniei, cu sediul la Alba Iulia. Localitatea a fost mentionata documentar pentru prima data in 30 august 1265, iar in 1276 a fost amintit din nou. Ca oras, mentionarea []The post S-a intamplat in 30 august 1265 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 30 august 1265 was first posted on august 30, 2020 at 12:16 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 30 august 1265: Prima mentiune documentara a Hunedoarei, sub numele de Hungnod, in legatura cu arhidiaconatul de Hunedoara, o structura ecleziastica, subordonata episcopiei Transilvaniei, cu sediul la Alba Iulia. Localitatea a fost mentionata documentar pentru prima data in 30 august 1265, iar in 1276 a fost amintit din nou. Ca oras, mentionarea documentara dateaza din 1415. Desi este sediu al cetatii princiare, localitatea nu se dezvolta semnificativ in perioada medievala.
Intre secolele al XVII-lea si al XVIII-lea s-a dezvoltat intens ca centru siderurgic. In 1884 este pus in functiune primul furnal al Uzinei de fier . Dezvoltarea localitatii va fi strans legata de evolutia combinatului siderurgic.
A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, avand in subordine administrativa localitatile Bos, Gros, Hasdat, Pestisu Mare si Racastia.
Arheologii au descoperit atat in vatra orasului cat si in satele din imprejurimi de unde isi trage seva, urme de locuire, datand din epoca pietrei. De asemenea pe Dealul Sanpetrului dainuiesc intr-o deplina succesiune urme materiale din epoca bronzului si a fierului. Au fost gasite pe terasele din jurul cetatii, intr-un depozit, mai mult de o tona de lupe mari de fier si un atelier metalurgic comportand opt cuptoare din vremea daco-getilor. In actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor, cunoscute sub denumirea de tip Hunedoara , precum si monede romane de tip republican sau imperial cuprinzand o perioada de timp indelungata (183 i.
Hr.-sec. III. d.
Hr.) ceea ce dovedeste puternice contacte economice si nu numai, intre doua civilizatii, una a Romei si alta plamadita de daco-getI.
In urma cuceririi Daciei de catre Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atentia lumii romane prin bogatiile sale, in special fierul. Acest fapt este ilustrat de urmele descoperite la Teliuc, o villa rustica, pe dealul Sanpetru era un castru roman in care se instaleaza un post de paza a Legiunii a XIII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit langa Castelul Huniazilor si langa gara. De asemenea, vestigii din aceasta epoca exista si in satele Cincis-Cerna, Pestisu Mare unde era un vicus (sat roman), Manerau, Nandru, Ghelari, etc.
Documentele ungare plaseaza Hunedoara printre cele mai vechi orase din Transilvania. Istoria asezarii isi are origini mult mai vechi, zona fiind locuita inca din perioada Neoliticului, cu aproape 4.000 de ani in urma, potrivit marturiilor arheologice.
In anul 1278, Hunedoara este mentionata in legatura cu lista de decima papala, localitatea fiind considerata, alaturi de Deva, Hateg si Santamaria-Orlea, printre cele mai importante asezari din arhidiaconatul de Hunedoara. In acea vreme, comitatul Hunedoarei a fost o unitate administrativa cuprinsa in Voievodatului Transilvaniei, parte a Regatului Ungariei. Asadar, documentele plaseaza Hunedoara printre cele mai vechi localitati din Transilvania.
In 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg daruieste si innobileaza pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu, fiul lui Sorb. In acelasi document pomeneste si pe alti membrii ai familiei ca stapanitori ai cetatii si domeniului regal Hunedoara. Este vorba de Magos (in maghiara Inalt si Rados, fratii si Ioan, fiul lui Voicu. Din acest moment, cetatea Hunedoara cunoaste o noua etapa a dezvoltarii sale. Iancu a amenajat cetatea pentru locuit, a construit sala cavalerilor si sala dietei in stil neogotic infrumusetat de logiile exterioare ale acestei sali. De asemenea s-a construit aripa si turnul ne boisa (nu te teme), un eventual loc de refugiu in caz de primejdie.
Dupa moartea lui Ioan de Hunedoara la 11 august 1456 la Zemun, langa Belgrad, in Ungaria au loc lupte interne pentru tron in care sunt implicati si succesorii eroului din Hunedoara, lupte care dau castig de cauza fiului lui Ioan, Matia Corvinul, care devine rege al Regatului Maghiar. In acest rastimp, sotia lui Ioan, Elisabeta, si fiul lor Matia vor continua lucrarile de modernizare; in aripa Matia, se picteaza fresca murala ce sugereaza originea romanesca a lui Ioan. Secolul al XVII-lea marcheaza noi lucrari la castel legate in mare parte de numele principelui Gabriel Bethlen. A fost construita aripa Bethlen (1622) asa cum o demonstreaza si o inscriptie descoperita pe ancadramentul unei ferestre.
In timpul Corvinestilor, Hunedoara devine targ (oppidum) al fierului, metal pe care padurenii il valorifica pentru alte produse, avand valoarea de moneda. Avantajul economic din aceasta epoca al domeniului si orasului Hunedoara se va mentine si in secolele urmatoare. Orasul va ajunge in secolul XVII la o stare prospera, locuitorii sai fiind scutiti de dari fata de stat. Locuitorii au beneficiat de privilegii inca din vremea regelui Matia Corvinul, care in 1480 ii scuteste pe hunedoreni de plata oricaror dari, scutiri care se pastreaza si in secolele urmatoare. Ca urmare creste numarul locuitorilor care variaza intre 784 in 1512 si 896 in secolul al XVII.
Dupa moartea lui Matia Corvin, Hunedoara...
S-a intamplat in 30 august 1265 was first posted on august 30, 2020 at 12:16 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 30 august 1265: Prima mentiune documentara a Hunedoarei, sub numele de Hungnod, in legatura cu arhidiaconatul de Hunedoara, o structura ecleziastica, subordonata episcopiei Transilvaniei, cu sediul la Alba Iulia. Localitatea a fost mentionata documentar pentru prima data in 30 august 1265, iar in 1276 a fost amintit din nou. Ca oras, mentionarea documentara dateaza din 1415. Desi este sediu al cetatii princiare, localitatea nu se dezvolta semnificativ in perioada medievala.
Intre secolele al XVII-lea si al XVIII-lea s-a dezvoltat intens ca centru siderurgic. In 1884 este pus in functiune primul furnal al Uzinei de fier . Dezvoltarea localitatii va fi strans legata de evolutia combinatului siderurgic.
A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, avand in subordine administrativa localitatile Bos, Gros, Hasdat, Pestisu Mare si Racastia.
Arheologii au descoperit atat in vatra orasului cat si in satele din imprejurimi de unde isi trage seva, urme de locuire, datand din epoca pietrei. De asemenea pe Dealul Sanpetrului dainuiesc intr-o deplina succesiune urme materiale din epoca bronzului si a fierului. Au fost gasite pe terasele din jurul cetatii, intr-un depozit, mai mult de o tona de lupe mari de fier si un atelier metalurgic comportand opt cuptoare din vremea daco-getilor. In actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor, cunoscute sub denumirea de tip Hunedoara , precum si monede romane de tip republican sau imperial cuprinzand o perioada de timp indelungata (183 i.
Hr.-sec. III. d.
Hr.) ceea ce dovedeste puternice contacte economice si nu numai, intre doua civilizatii, una a Romei si alta plamadita de daco-getI.
In urma cuceririi Daciei de catre Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atentia lumii romane prin bogatiile sale, in special fierul. Acest fapt este ilustrat de urmele descoperite la Teliuc, o villa rustica, pe dealul Sanpetru era un castru roman in care se instaleaza un post de paza a Legiunii a XIII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit langa Castelul Huniazilor si langa gara. De asemenea, vestigii din aceasta epoca exista si in satele Cincis-Cerna, Pestisu Mare unde era un vicus (sat roman), Manerau, Nandru, Ghelari, etc.
Documentele ungare plaseaza Hunedoara printre cele mai vechi orase din Transilvania. Istoria asezarii isi are origini mult mai vechi, zona fiind locuita inca din perioada Neoliticului, cu aproape 4.000 de ani in urma, potrivit marturiilor arheologice.
In anul 1278, Hunedoara este mentionata in legatura cu lista de decima papala, localitatea fiind considerata, alaturi de Deva, Hateg si Santamaria-Orlea, printre cele mai importante asezari din arhidiaconatul de Hunedoara. In acea vreme, comitatul Hunedoarei a fost o unitate administrativa cuprinsa in Voievodatului Transilvaniei, parte a Regatului Ungariei. Asadar, documentele plaseaza Hunedoara printre cele mai vechi localitati din Transilvania.
In 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg daruieste si innobileaza pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu, fiul lui Sorb. In acelasi document pomeneste si pe alti membrii ai familiei ca stapanitori ai cetatii si domeniului regal Hunedoara. Este vorba de Magos (in maghiara Inalt si Rados, fratii si Ioan, fiul lui Voicu. Din acest moment, cetatea Hunedoara cunoaste o noua etapa a dezvoltarii sale. Iancu a amenajat cetatea pentru locuit, a construit sala cavalerilor si sala dietei in stil neogotic infrumusetat de logiile exterioare ale acestei sali. De asemenea s-a construit aripa si turnul ne boisa (nu te teme), un eventual loc de refugiu in caz de primejdie.
Dupa moartea lui Ioan de Hunedoara la 11 august 1456 la Zemun, langa Belgrad, in Ungaria au loc lupte interne pentru tron in care sunt implicati si succesorii eroului din Hunedoara, lupte care dau castig de cauza fiului lui Ioan, Matia Corvinul, care devine rege al Regatului Maghiar. In acest rastimp, sotia lui Ioan, Elisabeta, si fiul lor Matia vor continua lucrarile de modernizare; in aripa Matia, se picteaza fresca murala ce sugereaza originea romanesca a lui Ioan. Secolul al XVII-lea marcheaza noi lucrari la castel legate in mare parte de numele principelui Gabriel Bethlen. A fost construita aripa Bethlen (1622) asa cum o demonstreaza si o inscriptie descoperita pe ancadramentul unei ferestre.
In timpul Corvinestilor, Hunedoara devine targ (oppidum) al fierului, metal pe care padurenii il valorifica pentru alte produse, avand valoarea de moneda. Avantajul economic din aceasta epoca al domeniului si orasului Hunedoara se va mentine si in secolele urmatoare. Orasul va ajunge in secolul XVII la o stare prospera, locuitorii sai fiind scutiti de dari fata de stat. Locuitorii au beneficiat de privilegii inca din vremea regelui Matia Corvinul, care in 1480 ii scuteste pe hunedoreni de plata oricaror dari, scutiri care se pastreaza si in secolele urmatoare. Ca urmare creste numarul locuitorilor care variaza intre 784 in 1512 si 896 in secolul al XVII.
Dupa moartea lui Matia Corvin, Hunedoara...
