S-a întâmplat în 7 septembrie 1533
S-a intamplat in 7 septembrie 1533: S-a nascut Elisabeta I (supranumita The Virgin Queen ), regina a Angliei si a Irlandei (1558-1603), ultimul suveran din dinastia Tudor.
Regina Elisabeta I (Elizabeth I) s-a nascut la 7 septembrie 1533 si a domnit timp de 44 de ani, o perioada infloritoare cunoscuta ca era elisabetana sau Epoca de Aur, []The post S-a intamplat in 7 septembrie 1533 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 7 septembrie 1533 was first posted on septembrie 7, 2020 at 5:06 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 7 septembrie 1533: S-a nascut Elisabeta I (supranumita The Virgin Queen ), regina a Angliei si a Irlandei (1558-1603), ultimul suveran din dinastia Tudor.
Regina Elisabeta I (Elizabeth I) s-a nascut la 7 septembrie 1533 si a domnit timp de 44 de ani, o perioada infloritoare cunoscuta ca era elisabetana sau Epoca de Aur, marcata de sporirea puterii Angliei pe plan mondial. A fost regina a Angliei si regina a Irlandei din 17 noiembrie 1558 pana la moartea sa, in 1603. Elisabeta era fiica lui Henric al VIII-lea al Angliei si a lui Anne Boleyn, care a fost executata la nici trei ani de la nasterea sa. Elisabeta I a fost al cincilea si ultimul monarh al casei Tudor (primii fiind Henric al VII-lea, Henric al VIII-lea, fratele sau vitreg Eduard al VI-lea, verisoara sa Jane Grey si sora sa vitrega, Maria I). Fratele sau vitreg Eduard a domnit pana la moartea sa in 1553 cand a lasat-o mostenitoare pe Lady Jane Grey, incalcand Actul de succesiune a lui Henric al VIII-lea. Dar vointa lui Eduard este ignorata, Jane Grey este executata si ii urmeaza Maria I, sora vitrega a Elisabetei. Cinci ani mai tarziu Elisabeta devine regina la douazeci si cinci de ani. Deoarece nu s-a casatorit niciodata, in ciuda numeroaselor oferte, casa Tudor s-a stins la moartea ei. A fost cunoscuta si ca Regina Fecioara, Buna regina Bess sau Gloriana.
Elisabeta s-a nascut in Palatul Greenwich si a primit numele bunicilor ei Elisabeta de York si Elisabeta Howard. A fost singura fiica a lui Henric al VIII-lea al Angliei si a celei de-a doua sotii Anne Boleyn. La nastere, Elisabeta era mostenitoarea prezumtiva a tronului. Sora ei vitrega, Maria isi pierduse dreptul la succesiune fiind declarata ilegitima, dupa ce tatal ei Henric a anulat casatoria cu mama ei, Caterina de Aragon, pentru a se casatori cu Anne Boleyn. In ianuarie 1536, Anne Boleyn naste un fiu care moare; Henric pentru a se putea recasatori, o acuza de tradare cu fratele ei si este inchisa la Turnul Londrei. In 19 mai 1536, cand Elizabeta avea doi ani si opt luni, mama sa Anne Boleyn este decapitata. Elisabeta este declarata ilegitima, pierde titlul de printesa si este crescuta in exil la castelul din Hatfield impreuna cu sora sa vitrega Maria.
La unsprezece zile dupa moartea lui Anne Boleyn, Henric se casatoreste cu Jane Seymour care, in 1537, da nastere unui fiu, Eduard, si moare. Elisabeta si Maria sunt considerate ilegitime si nu sunt privite cu ochi buni, iar Eduard este mostenitorul de necontestat al tronului. Mai tarziu, a sasea sotie a lui Henric, Catherine Parr, il convinge pe rege sa se impace cu fiicele sale si sunt reintroduse pe linia de succesiune, prin Actul de succesiune, dupa Eduard. Pana in 1550, cand, in mod formal, educatia ei ia sfarsit, Elisabeta ajunge sa fie una dintre cele mai educate femei din generatia ei. Vorbea patru limbi: franceza, italiana, flamanda si spaniola. tie sa scrie in engleza, latina si italiana. Sub supravegherea lui Grindal, un profesor talentat, ea face progrese in greaca si latina. Ea vorbea de asemenea galeza, cornish (dialect ce se vorbea in Cornwall), scotiana si irlandeza. Ambasadorul venetian a declarat ca ea vorbea fiecare dintre aceste limbi de parca ar fi fost limba ei materna . Henric al VIII-lea Tudor moare in 1547, iar fratele vitreg al Elisabetei devine rege la noua ani cu numele de Eduard al VI-lea. Catherine Parr, vaduva lui Henric, se recasatoreste cu Thomas Seymour de Sudeley. Cuplul o ia pe Elisabeta in casa lor din Chelsea. Unii istorici sunt de parere ca in aceasta perioada Elisabeta a trecut printr-o criza emotionala care a afectat-o pentru tot restul vietii. Seymour, care are aproape patruzeci de ani, este inca plin de farmec si atragator si se pare ca are un comportament nepotrivit fata de Elisabeta, care are paisprezece ani. Cand Catherine Parr moare la nastere, in 5 septembrie 1548, el isi reinnoieste atentiile fata de Elisabeta cu intentia de a o lua in casatorie. Fratele sau, Eduard Seymour si Consiliul afla despre comportamentul sau din trecut fata de Elisabeta si este ultima picatura. In ianuarie 1549 este arestat si acuzat de complot: intentia de a se casatori cu Elisabeta si de a-l detrona pe Eduard. Elisabeta, care traia la Hatfield House, nu recunoaste nimic. Seymour este decapitat in 20 martie 1549. Eduard al VI-lea moare in 6 iulie 1553 in varsta de cincisprezece ani. Eduard lasa un testament in care anuleaza Actul de succesiune si le exclude pe Maria si Elisabeta de la succesiunea la tron; in schimb o desemneaza succesoare pe Lady Jane Grey, fiica surorii lui Henric al VIII-lea, Maria Tudor. Lady Grey este proclamata regina de catre Consiliul Privy, dar dupa noua zile este demisa. Maria intra triumfal in Londra insotita de Elisabeta. Dar spectacolul de solidaritate intre surori nu dureaza mult. Maria, catolica, vrea sa zdrobeasca credinta protestanta a Elisabetei. Maria ordona ca toata lumea sa participe la liturghiile catolice, iar Elisabeta este nevoita sa se prefaca. Au existat revolte impotriva reginei Maria I (mai ales rebeliunea lui Wyatt din 1554), in urma carora Elisabeta a fost inchisa in Turnul Londrei, fiind banuita de complicitate. Dupa doua luni de carcera, ea a stat in arest la domiciliu. Dar soarta i-a fost, in cele din urma, favorabila.
Pentru toata durata domniei sale, Maria I a continuat sa-i persecute pe protestanti si si-a castigat supranumele de Maria cea sangeroasa (Bloody Mary). Elisabeta s-a prefacut catolica, dar si-a pastrat credinta protestanta. Cand devine clar ca Maria nu este insarcinata si nu va avea copii, succesiunea Elisabetei pare asigurata. In 1558, Maria se imbolnaveste, iar la 6 noiembrie 1558 o va recunoaste pe Elisabeta drept succesoarea ei; in 17 noiembrie Maria moare, iar Elisabeta urca pe tron.
Popularitatea sa este mult mai mare decat cea a surorii sale. In ajunul incoronarii, trecerea Elisabetei prin oras este intampinata cu bucurie de multime, iar raspunsurile ei deschise si pline de har fac sa fie indragita de spectatori. Elisabeta este incoronata in 15 ianuarie 1559. In acea vreme nu exista inca un arhiepiscop de Canterbury. Episcopii mai batrani refuza sa participe la ceremonie (socotita ilegitima dupa canoanele bisericii deoarece este protestanta), iar Elisabeta este incoronata la Westminster Abbey de episcopul de Carlisle, o figura putin importanta, iar comuniunea este celebrata de capelanulul ei personal pentru a evita sa fie celebrata cu ritualul catolic. Incoronarea Elisabetei va fi ultima celebrata cu ritualul latin: urmatoarele incoronari se vor desfasura cu ritualul in limba engleza. Convingerile personale religioase ale Elisabetei I au fost mult dezbatute de catre cercetatori. Desi protestanta, ea a pastrat simboluri catolice cum ar fi crucifixul si a minimalizat importanta predicilor, care erau de o importanta capitala in religia protestanta. In general, ea a folosit pragmatismul in tratarea chestiunilor religioase. Elisabeta si consilierii sai se temeau de o posibila cruciada catolica impotriva Angliei eretice . Regina a cautat o solutie care sa nu irite catolicii, dar care sa satisfaca dorintele protestantilor englezi. Dar nu tolereaza puritanii extrem de zelosi care cer reforme radicale. Elisabeta este nevoita sa accepte titlul de Guvernator Suprem al Bisericii Angliei, deoarece titlul de Lider Suprem nu era potrivit pentru o femeie. Noul Act de Suprematie este adoptat in 8 mai 1559 si toti functionarii depun juramant de loialitate fata de regina cu pedeapsa de pierdere a postului; legile de erezie sunt anulate pentru a evita o repetare a persecutiilor practicate de Maria I. In acelasi timp este adoptat un nou Act de Uniformitate pentru a face obligatorie utilizarea versiunii din 1552 a Cartii de rugaciuni Book of Common Prayer. Totusi sanctiunile pentru cei ce nu respectau acest act nu erau excesive. De la inceputul domniei, era de asteptat ca Elisabeta sa se casatoreasca si problema era cu cine. Cu toate acestea ea nu s-a casatorit niciodata din motive ramase neclare. Istoricii au speculat ca a fost descurajata din cauza experientei cu Thomas Seymour sau pentru ca stia ca este infertila. A luat in considerare diversi pretendenti pana la varsta de cincizeci de ani. Ultimul dintre acestia a fost ducele Fran ois de Anjou, care era cu 22 de ani mai tanar. Prin casatorie, Elisabeta risca sa-si piarda puterea ca si sora ei, care a fost manipulata de Filip al II-lea al Spaniei, dar in schimb dadea posibilitatea unui mostenitor. Un sot putea provoca de asemenea instabilitate politica sau o insurectie. Celibatul Elisabetei a inspirat un cult al virginitatii. In pictura si poezie ea este reprezentata ca o fecioara sau o zeita, nu ca o femeie obisnuita. Initial doar Elisabeta face o virtute din virginitatea sa si in 1559 ea declara in Camera Comunelor La sfarsit, pentru mine va fi suficienta o placa de marmura pe care sa scrie ca regina care a domnit atat de mult a trait si a murit virgina . Mai tarziu poetii si scriitorii au preluat aceasta tema si au dezvoltat o iconografie exaltanta a reginei. Omagiile publice catre regina fecioara din 1578, marturisesc in secret opozitia la tratativele de casatorie cu ducele de Anjou. Elisabeta I a insistat ca ea este casatorita cu regatul si supusii...
Regina Elisabeta I (Elizabeth I) s-a nascut la 7 septembrie 1533 si a domnit timp de 44 de ani, o perioada infloritoare cunoscuta ca era elisabetana sau Epoca de Aur, []The post S-a intamplat in 7 septembrie 1533 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 7 septembrie 1533 was first posted on septembrie 7, 2020 at 5:06 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 7 septembrie 1533: S-a nascut Elisabeta I (supranumita The Virgin Queen ), regina a Angliei si a Irlandei (1558-1603), ultimul suveran din dinastia Tudor.
Regina Elisabeta I (Elizabeth I) s-a nascut la 7 septembrie 1533 si a domnit timp de 44 de ani, o perioada infloritoare cunoscuta ca era elisabetana sau Epoca de Aur, marcata de sporirea puterii Angliei pe plan mondial. A fost regina a Angliei si regina a Irlandei din 17 noiembrie 1558 pana la moartea sa, in 1603. Elisabeta era fiica lui Henric al VIII-lea al Angliei si a lui Anne Boleyn, care a fost executata la nici trei ani de la nasterea sa. Elisabeta I a fost al cincilea si ultimul monarh al casei Tudor (primii fiind Henric al VII-lea, Henric al VIII-lea, fratele sau vitreg Eduard al VI-lea, verisoara sa Jane Grey si sora sa vitrega, Maria I). Fratele sau vitreg Eduard a domnit pana la moartea sa in 1553 cand a lasat-o mostenitoare pe Lady Jane Grey, incalcand Actul de succesiune a lui Henric al VIII-lea. Dar vointa lui Eduard este ignorata, Jane Grey este executata si ii urmeaza Maria I, sora vitrega a Elisabetei. Cinci ani mai tarziu Elisabeta devine regina la douazeci si cinci de ani. Deoarece nu s-a casatorit niciodata, in ciuda numeroaselor oferte, casa Tudor s-a stins la moartea ei. A fost cunoscuta si ca Regina Fecioara, Buna regina Bess sau Gloriana.
Elisabeta s-a nascut in Palatul Greenwich si a primit numele bunicilor ei Elisabeta de York si Elisabeta Howard. A fost singura fiica a lui Henric al VIII-lea al Angliei si a celei de-a doua sotii Anne Boleyn. La nastere, Elisabeta era mostenitoarea prezumtiva a tronului. Sora ei vitrega, Maria isi pierduse dreptul la succesiune fiind declarata ilegitima, dupa ce tatal ei Henric a anulat casatoria cu mama ei, Caterina de Aragon, pentru a se casatori cu Anne Boleyn. In ianuarie 1536, Anne Boleyn naste un fiu care moare; Henric pentru a se putea recasatori, o acuza de tradare cu fratele ei si este inchisa la Turnul Londrei. In 19 mai 1536, cand Elizabeta avea doi ani si opt luni, mama sa Anne Boleyn este decapitata. Elisabeta este declarata ilegitima, pierde titlul de printesa si este crescuta in exil la castelul din Hatfield impreuna cu sora sa vitrega Maria.
La unsprezece zile dupa moartea lui Anne Boleyn, Henric se casatoreste cu Jane Seymour care, in 1537, da nastere unui fiu, Eduard, si moare. Elisabeta si Maria sunt considerate ilegitime si nu sunt privite cu ochi buni, iar Eduard este mostenitorul de necontestat al tronului. Mai tarziu, a sasea sotie a lui Henric, Catherine Parr, il convinge pe rege sa se impace cu fiicele sale si sunt reintroduse pe linia de succesiune, prin Actul de succesiune, dupa Eduard. Pana in 1550, cand, in mod formal, educatia ei ia sfarsit, Elisabeta ajunge sa fie una dintre cele mai educate femei din generatia ei. Vorbea patru limbi: franceza, italiana, flamanda si spaniola. tie sa scrie in engleza, latina si italiana. Sub supravegherea lui Grindal, un profesor talentat, ea face progrese in greaca si latina. Ea vorbea de asemenea galeza, cornish (dialect ce se vorbea in Cornwall), scotiana si irlandeza. Ambasadorul venetian a declarat ca ea vorbea fiecare dintre aceste limbi de parca ar fi fost limba ei materna . Henric al VIII-lea Tudor moare in 1547, iar fratele vitreg al Elisabetei devine rege la noua ani cu numele de Eduard al VI-lea. Catherine Parr, vaduva lui Henric, se recasatoreste cu Thomas Seymour de Sudeley. Cuplul o ia pe Elisabeta in casa lor din Chelsea. Unii istorici sunt de parere ca in aceasta perioada Elisabeta a trecut printr-o criza emotionala care a afectat-o pentru tot restul vietii. Seymour, care are aproape patruzeci de ani, este inca plin de farmec si atragator si se pare ca are un comportament nepotrivit fata de Elisabeta, care are paisprezece ani. Cand Catherine Parr moare la nastere, in 5 septembrie 1548, el isi reinnoieste atentiile fata de Elisabeta cu intentia de a o lua in casatorie. Fratele sau, Eduard Seymour si Consiliul afla despre comportamentul sau din trecut fata de Elisabeta si este ultima picatura. In ianuarie 1549 este arestat si acuzat de complot: intentia de a se casatori cu Elisabeta si de a-l detrona pe Eduard. Elisabeta, care traia la Hatfield House, nu recunoaste nimic. Seymour este decapitat in 20 martie 1549. Eduard al VI-lea moare in 6 iulie 1553 in varsta de cincisprezece ani. Eduard lasa un testament in care anuleaza Actul de succesiune si le exclude pe Maria si Elisabeta de la succesiunea la tron; in schimb o desemneaza succesoare pe Lady Jane Grey, fiica surorii lui Henric al VIII-lea, Maria Tudor. Lady Grey este proclamata regina de catre Consiliul Privy, dar dupa noua zile este demisa. Maria intra triumfal in Londra insotita de Elisabeta. Dar spectacolul de solidaritate intre surori nu dureaza mult. Maria, catolica, vrea sa zdrobeasca credinta protestanta a Elisabetei. Maria ordona ca toata lumea sa participe la liturghiile catolice, iar Elisabeta este nevoita sa se prefaca. Au existat revolte impotriva reginei Maria I (mai ales rebeliunea lui Wyatt din 1554), in urma carora Elisabeta a fost inchisa in Turnul Londrei, fiind banuita de complicitate. Dupa doua luni de carcera, ea a stat in arest la domiciliu. Dar soarta i-a fost, in cele din urma, favorabila.
Pentru toata durata domniei sale, Maria I a continuat sa-i persecute pe protestanti si si-a castigat supranumele de Maria cea sangeroasa (Bloody Mary). Elisabeta s-a prefacut catolica, dar si-a pastrat credinta protestanta. Cand devine clar ca Maria nu este insarcinata si nu va avea copii, succesiunea Elisabetei pare asigurata. In 1558, Maria se imbolnaveste, iar la 6 noiembrie 1558 o va recunoaste pe Elisabeta drept succesoarea ei; in 17 noiembrie Maria moare, iar Elisabeta urca pe tron.
Popularitatea sa este mult mai mare decat cea a surorii sale. In ajunul incoronarii, trecerea Elisabetei prin oras este intampinata cu bucurie de multime, iar raspunsurile ei deschise si pline de har fac sa fie indragita de spectatori. Elisabeta este incoronata in 15 ianuarie 1559. In acea vreme nu exista inca un arhiepiscop de Canterbury. Episcopii mai batrani refuza sa participe la ceremonie (socotita ilegitima dupa canoanele bisericii deoarece este protestanta), iar Elisabeta este incoronata la Westminster Abbey de episcopul de Carlisle, o figura putin importanta, iar comuniunea este celebrata de capelanulul ei personal pentru a evita sa fie celebrata cu ritualul catolic. Incoronarea Elisabetei va fi ultima celebrata cu ritualul latin: urmatoarele incoronari se vor desfasura cu ritualul in limba engleza. Convingerile personale religioase ale Elisabetei I au fost mult dezbatute de catre cercetatori. Desi protestanta, ea a pastrat simboluri catolice cum ar fi crucifixul si a minimalizat importanta predicilor, care erau de o importanta capitala in religia protestanta. In general, ea a folosit pragmatismul in tratarea chestiunilor religioase. Elisabeta si consilierii sai se temeau de o posibila cruciada catolica impotriva Angliei eretice . Regina a cautat o solutie care sa nu irite catolicii, dar care sa satisfaca dorintele protestantilor englezi. Dar nu tolereaza puritanii extrem de zelosi care cer reforme radicale. Elisabeta este nevoita sa accepte titlul de Guvernator Suprem al Bisericii Angliei, deoarece titlul de Lider Suprem nu era potrivit pentru o femeie. Noul Act de Suprematie este adoptat in 8 mai 1559 si toti functionarii depun juramant de loialitate fata de regina cu pedeapsa de pierdere a postului; legile de erezie sunt anulate pentru a evita o repetare a persecutiilor practicate de Maria I. In acelasi timp este adoptat un nou Act de Uniformitate pentru a face obligatorie utilizarea versiunii din 1552 a Cartii de rugaciuni Book of Common Prayer. Totusi sanctiunile pentru cei ce nu respectau acest act nu erau excesive. De la inceputul domniei, era de asteptat ca Elisabeta sa se casatoreasca si problema era cu cine. Cu toate acestea ea nu s-a casatorit niciodata din motive ramase neclare. Istoricii au speculat ca a fost descurajata din cauza experientei cu Thomas Seymour sau pentru ca stia ca este infertila. A luat in considerare diversi pretendenti pana la varsta de cincizeci de ani. Ultimul dintre acestia a fost ducele Fran ois de Anjou, care era cu 22 de ani mai tanar. Prin casatorie, Elisabeta risca sa-si piarda puterea ca si sora ei, care a fost manipulata de Filip al II-lea al Spaniei, dar in schimb dadea posibilitatea unui mostenitor. Un sot putea provoca de asemenea instabilitate politica sau o insurectie. Celibatul Elisabetei a inspirat un cult al virginitatii. In pictura si poezie ea este reprezentata ca o fecioara sau o zeita, nu ca o femeie obisnuita. Initial doar Elisabeta face o virtute din virginitatea sa si in 1559 ea declara in Camera Comunelor La sfarsit, pentru mine va fi suficienta o placa de marmura pe care sa scrie ca regina care a domnit atat de mult a trait si a murit virgina . Mai tarziu poetii si scriitorii au preluat aceasta tema si au dezvoltat o iconografie exaltanta a reginei. Omagiile publice catre regina fecioara din 1578, marturisesc in secret opozitia la tratativele de casatorie cu ducele de Anjou. Elisabeta I a insistat ca ea este casatorita cu regatul si supusii...
