S-a întâmplat în 11 septembrie 1971
Nascut intr-un sat extrem de sarac al Imperiului tarist de la granita cu Ucraina, intr-o familie de analfabeti, fiind obligat sa fie toata viata un autodidact. In pofida caracterului sau []The post S-a intamplat in 11 septembrie 1971 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 11 septembrie 1971 was first posted on septembrie 11, 2020 at 4:36 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 11 septembrie 1971: A murit Nikita Hrusciov, om politic sovietic; prim-secretar al CC al PCUS (1953-1964) si presedinte al Consiliului de Ministri (1958-1964).
Nascut intr-un sat extrem de sarac al Imperiului tarist de la granita cu Ucraina, intr-o familie de analfabeti, fiind obligat sa fie toata viata un autodidact.
In pofida caracterului sau ambitios, Hrusciov a fost muncitor instalator intr-o mina din Donbas si activist sindical ce s-a alaturat bolsevicilor abia in 1918, devenind apoi comisar politic in Razboiul civil al acestora cu armata albilor . Hrusciov a sprijinit epurarile sangeroase declansate de Stalin in 1934 si a semnat aprobarile pentru arestarea multor bolsevici, despre care stia ca erau nevinovati. La izbucnirea Marelui Razboi pentru Apararea Patriei, pentru a-i controla indeaproape pe generalii Armatei Rosii, Hrusciov a fost numit de Stalin comisar politic la Kiev, el reusind sa supravietuiasca fizic si politic pierderii Harkov-ului in fata Wehrmacht-ului. Ulterior, Hrusciov a fost activ pe frontul bataliei de la Stalingrad, fiind responsabil cu moralul trupelor si interogarea prizonierilor nazisti.
Dupa sase luni de la moartea lui Stalin la 5 martie 1953, Hrusciov a reusit sa devina prim-secretar al partidului, iar in februarie 1955 l-a inlocuit pe rivalul Malenkov din functia de premier cu Nikolai Bulganin (1895-1975), pentru ca in 1958 sa cumuleze si aceasta functie. A recurs la represiune armata pe 4 noiembrie 1956, in Ungaria, pentru zdobirea revolutiei anticomuniste de la Budapesta ce urmarea chiar desprinderea tarii din Pactul de la Varsovia. Hrusciov a retras trupele sovietice stationate in Romania in mai-iunie 1958 pentru ca oricum nu mai avea vreo justificare juridica pentru mentinerea lor (Tratatul de pace cu Austria fiind semnat inca din 1955) si in plus il costau prea mult. Inceputul unei relative destinderi fata de SUA ce a urmat dupa crima de lezmajestate a condamnarii lui Stalin in 1956, dar si datorita neincurajarii programului nuclear chinez de catre Kremlin au reprezentat motivele care au determinat racirea relatiilor si apoi la ostilitatea lui Mao fata de conducerea URSS.
Cu toate ca a decis reducerea fortelor armate sovietice Hrusciov a adoptat pozitii internationale dure, reusind sa-l domine pe noul presedinte Kennedy la sumitt-ul de la Viena din mai 1961. Hrusciov a crezut ca se va intampla acelasi lucru atunci cand a aprobat ridicarea Zidului Berlinului pe 13 august 1961 si mai ales in criza rachetelor sovietice amplasate in Cuba (octombrie-noiembrie 1962). In octombrie 1964, energicul si combativul Nikita Hrusciov s-a lasat debarcat de la putere fara a opune rezistenta in fata conspiratiei conduse de Leonid Brejnev, care i-a devenit succesor. Pana la decesul sau survenit in urma unui atac de cord in 1971, Hrusciov, vinovat de desacralizarea si demonizarea lui Stalin, dar si de a fi dezghetat URSS-ul stalinist, si-a continuat viata intr-o obscuritate relativ confortabila, regimul brejnevist stergandu-i din Enciclopedia Sovietica chiar si contributiile din Marele Razboi pentru Apararea Patriei.
Contributiile lui Hrusciov la propaganda sovietica pe timpul cat s-a aflat la conducerea URSS asa numita perioada a Dezghetului sau a Noului curs , au fost mai mult o urmare a personalitatii sale explozive si orgolioase, a populismului sau natural, decat rezultatul unei anumite conceptii personale, liderul sovietic nereusind sa urmeze vreodata studii superioare. Comportamentul sau propagandistic a fost simplu si uneori vulgar, precum gestul de a bate cu pantoful in banca Adunarii Generale a ONU in semn de protest fata de discursul unui diplomat in septembrie 1960 sau afirmatia sa publica, la fel de neprotocolara, Va vom ingropa! , rostita in fata ambasadorilor occidentali la Moscova la o receptie a ambasadei Poloniei pe 18 noiembrie 1956. Hrusciov s-a dovedit la fel de necioplit in atitudini si exprimare si fata de liderii comunisti din sfera de influenta sovietica, netolerand nici cel mai mic gest de emancipare politica sau economica de sub suprematia Moscovei, asa cum a dovedit-o plin de aroganta fata de Gheorghe Gheorghiu-Dej la vizitele sale in Romania sau fata de liderii polonezi, pe care i-a amenintat cu pumnul pe aeroport in 1956.
Hrusciov a permis o relativa liberalizare si destindere in domeniul literaturii si artelor, chiar daca reactiile sale au fost inegale si contradictorii. Astfel el a autorizat in 1962 publicarea cartii lui Alexandr Soljenitan O zi din viata lui Ivan Denisov, dar aceasta dupa ce reactionase cu duritate impotriva lui Boris Pasternak, autorul romanului Dr. Jivago obligandu-l sa renunte la Premiul Nobel pentru literatura in 1958. In vara lui 1957, Hrusciov s-a folosit de desfasurarea la Moscova a celui de-al 6-lea Festival Mondial al Tineretului si Studentilor pentru a face propaganda valorilor si suprematiei sovietice in fata celor peste 30.000 de straini, carora le-a asigurat vizite la Kremlin si alte locuri istorice, si chiar discutii libere cu tinerii komsomolisti, bine verificati si instruiti in prealabil.
Tot din perspectiva afirmarii superioritatii sistemului sovietic asupra celui american, el i-a asigurat primului om ce a efectuat un zbor in spatiu (la 12 aprilie 1961 la bordul navei Vostok), Iuri Gagarin (1934-1968), o uriasa propaganda, organizandu-i o primire triumfala la Moscova acestui Homo Sovieticus viu si adevarat, impreuna cu o publicitate mondiala. Totodata Hrusciov a utilizat aceasta reusita tehnico-stiintifica drept argument in propaganda sa ateista, afirmand vulgar ca Gagarin nu a vazut nici un Dumnezeu in spatiu in timp ce dispunea inchiderea unor biserici si tinerea de cursuri de ateism stiintific in universitati.
In logica acestei mentalitati si intelegeri a vietii s-a petrecut reactia impusiva a lui Hrusciov in cadrul celebrei dispute de bucatarie cu vicepresedintele american Richard Nixon la expozitia de bunuri de consum americane organizata la Moscova, in parcul Sokolniki, considerata drept semn al competitiei pasnice dintre cele doua superputeri. Cand Nixon i-a spus lui Hrusciov ca orice muncitor siderurgist american isi putea permite o casa dotata cu cele mai moderne aparate electrocasnice, liderul sovietic a izbucnit: Credeti ca-i prostiti pe rusi cu expozitia asta! Dar realitatea este ca aproape toate casele nou construite in Rusia au aceste echipamente. In Statele Unite ai nevoie de dolari pentru aceasta casa, dar aici nu trebuie decat sa te nasti cetatean . Era vorba de acelasi tip de propaganda hei-rupista pe care o practicase in anii 30 fata de muncitorii ce-si riscau sanatatea si viata in constructia metroului moscovit.
Vizita lui Hrusciov in SUA din septembrie 1959 a constituit prilejul unui amplu duel propagandistic americano-sovietic, manifestat deopotriva in...