S-a intamplat in 12 septembrie 1683: Sfarsitul asediului otoman asupra Vienei. Armata germano-polona condusa de ducele Carol de Lorena si de regele Jan Sobieski inving in apropiere de Viena oastea marelui vizir Kara Mustafa. Asediul si batalia de la Viena (14 iulie 13 septembrie 1683). Operatie militara initiata de otomani impotriva Imperiului Habsburgic, la []The post S-a intamplat in 12 septembrie 1683 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 12 septembrie 1683 was first posted on septembrie 12, 2020 at 12:16 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 12 septembrie 1683: Sfarsitul asediului otoman asupra Vienei. Armata germano-polona condusa de ducele Carol de Lorena si de regele Jan Sobieski inving in apropiere de Viena oastea marelui vizir Kara Mustafa. Asediul si batalia de la Viena (14 iulie 13 septembrie 1683). Operatie militara initiata de otomani impotriva Imperiului Habsburgic, la care au participat si detasamente de oaste romanesti.

La ordinul sultanului Mehmed IV (1648 1487), marele vizir Kara Mustafa pasa a trecut la mobilizarea tuturor categoriilor de forte necesare infrangerii statului habsburgic. Astfel, domnii arii Romanesti si Moldovei, erban Cantacuzino (1678 1688), respectiv Gheorghe Duca (1678 1683), si principele Transilvaniei Mihail Apafi I (1661 1690) au fost obligati sa participe alaturi de otomani la campania din Europa Centrala.

Jonctiunea acestor armate s-a realizat la Esz k, pe Dunare, la inceputul lunii iunie (2 14 iunie). La 14 iulie 1683, trupele otomane au ajuns la Viena, doua zile mai tarziu, au inceaput asediul asupra cetatii. Ostenilor romani participanti le-au revenit misiuni in spatele frontului, fiind incartiruiti intr-o zona marginasa a Vienei (Rossau). erban Voda credea insa in victoria armatelor imparatului asupra dusmanului ereditar si infruntarea trufiei sale , motiv pentru care actiunile sale de pe frontul austriac au adus insemnate prejudicii de imagine Inaltei Porti. El a acceptat sa mijloceasca schimbul de mesaje dintre garnizoana asediata, tabara ducelui Carol de Lorena, ce avea cartierul general in apropierea orasului, si von Kunitz, rezidentul austriac din tabara otomana, pe care oamenii lui Kara Mustafa intentionau sa-l foloseasca impotriva...