S-a întâmplat în 17 septembrie 1844
S-a intamplat in 17 septembrie 1844: S-a nascut, la Bucuresti, Constantin I. Bratianu (m.1910), general, geodez si topograf roman. A fost fiul lui Ionita si Victoria Bratianu. Tatal lui, Ionita Bratianu, a fost zapciu in plasa Topologul, din 1831 subocarmuitor al aceleiasi plasi si reales in 1835.[2] A fost casatorit cu Luta Izvoranu cu []The post S-a intamplat in 17 septembrie 1844 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 17 septembrie 1844 was first posted on septembrie 17, 2020 at 4:13 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 17 septembrie 1844: S-a nascut, la Bucuresti, Constantin I. Bratianu (m.1910), general, geodez si topograf roman. A fost fiul lui Ionita si Victoria Bratianu. Tatal lui, Ionita Bratianu, a fost zapciu in plasa Topologul, din 1831 subocarmuitor al aceleiasi plasi si reales in 1835.[2] A fost casatorit cu Luta Izvoranu cu care se pare nu a avut copii. La scurt timp dupa ce devine vaduv (1838) se casatoreste cu fiica unei alte familii instarite, Victoria Paianu cu care are patru baieti si doua fete: Toma (1839 sau 1840), Ion/Ioan/Nica/Nita (1841 sau 1842), Elena, Constantin (1844), Alexandrina si Toma. Ionita Bratianu moare in 1848. In 1861-1862 isi finalizeaza studiile scolare, iar la 10 iulie 1862 devine elev la Scoala Ostaseasca din Bucuresti. Sustine cu succes examenele teoretice si practice si la 10 iulie 1864 devine inginer militar si ofiter la arma geniu, primind gradul de sublocotenent. Este numit comandant de pluton in cadrul Batalionului 2 Geniu si apoi numit comandant de companie. Dupa ce trece pericolul invaziei turcesti in 1866 este trimis la Scoala Politehnica din Paris, Directiunea Cadastrului din Ministerul francez de Finante, Observatorul Astronomic din Paris si altele. In perioada decembrie 1866-septembrie 1868 se specializeaza in lucrari topografice la Scoala Militara din Metz. La 26 septembrie 1868 este inaintat la gradul de locotenent si repartizat la Biroul I (Harta Romaniei) din cadrul Statului Major General Francez la care lucreaza pana in 1869. Dupa aceea, urmeaza cursurile Scolii Politehnice din Paris concomitent cu specializarea la Observatorul Astronomic din Paris si activitatea din cadrul Serviciului Cadastral al Frantei. Conflictul franco-prusac il gaseste in tabara de instructie Mourmelon de la Chaalons. Dupa capitularea din ianuarie 1871 a armatei franceze isi continua specializarea la Institutul Geografic din Viena, apoi la Institutul Geografic al Armatei Belgiene din Bruxelles. La sfarsitul anului 1871 revine in Franta fiind detasat la Serviciul Geografic din cadrul Statului Major al Armatei Franceze. Se reintoarce in tara in primavara anului 1872.
Ulterior, prin Inaltele Decesiuni Domnesti nr. 6832 din 27 iunie 1872 si nr. 11560 din 7 noiembrie 1872 efectueaza, timp de 8 luni, practica topografica in Belgia, participand la ridicarea hartii acestei tari. Dupa intoarcerea din strainatate a activat la Depozitul de Razboi, unde in martie 1874 a organizat primul compartiment cartografic din armata-Atelierul litografic, al carui prim sef a fost.
Mai tarziu, in aprilie 1877, il intalnim ca ajutor la Sectia topografica de la Marele Cartier General, campania militara din 1877-1878 facand-o in Bulgaria, ca sef al acestei sectii.
In timpul Razboiului de Independenta, Sectia topografica, sub conducerea lui Constantin I. Bratianu, a executat lucrari direct pe campul de lupta, prima dintre acestea fiind planul topografic al imprejmurimilor Plevnei la scara 1:3.000.
La cererea sa, generalul Alexandru Cernat comandantul armatei de operatii a aprobat un ordin de marire a efectivului Sectiei topografice, deoarece acesta era insuficient pentru nevoile topogeodezice ale Armatei Romaniei. Din ianuarie 1882 devine subseful Sectiunii a 2-a (topografie, fotografie, litografie) de la Depozitul de Razboi din...
S-a intamplat in 17 septembrie 1844 was first posted on septembrie 17, 2020 at 4:13 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 17 septembrie 1844: S-a nascut, la Bucuresti, Constantin I. Bratianu (m.1910), general, geodez si topograf roman. A fost fiul lui Ionita si Victoria Bratianu. Tatal lui, Ionita Bratianu, a fost zapciu in plasa Topologul, din 1831 subocarmuitor al aceleiasi plasi si reales in 1835.[2] A fost casatorit cu Luta Izvoranu cu care se pare nu a avut copii. La scurt timp dupa ce devine vaduv (1838) se casatoreste cu fiica unei alte familii instarite, Victoria Paianu cu care are patru baieti si doua fete: Toma (1839 sau 1840), Ion/Ioan/Nica/Nita (1841 sau 1842), Elena, Constantin (1844), Alexandrina si Toma. Ionita Bratianu moare in 1848. In 1861-1862 isi finalizeaza studiile scolare, iar la 10 iulie 1862 devine elev la Scoala Ostaseasca din Bucuresti. Sustine cu succes examenele teoretice si practice si la 10 iulie 1864 devine inginer militar si ofiter la arma geniu, primind gradul de sublocotenent. Este numit comandant de pluton in cadrul Batalionului 2 Geniu si apoi numit comandant de companie. Dupa ce trece pericolul invaziei turcesti in 1866 este trimis la Scoala Politehnica din Paris, Directiunea Cadastrului din Ministerul francez de Finante, Observatorul Astronomic din Paris si altele. In perioada decembrie 1866-septembrie 1868 se specializeaza in lucrari topografice la Scoala Militara din Metz. La 26 septembrie 1868 este inaintat la gradul de locotenent si repartizat la Biroul I (Harta Romaniei) din cadrul Statului Major General Francez la care lucreaza pana in 1869. Dupa aceea, urmeaza cursurile Scolii Politehnice din Paris concomitent cu specializarea la Observatorul Astronomic din Paris si activitatea din cadrul Serviciului Cadastral al Frantei. Conflictul franco-prusac il gaseste in tabara de instructie Mourmelon de la Chaalons. Dupa capitularea din ianuarie 1871 a armatei franceze isi continua specializarea la Institutul Geografic din Viena, apoi la Institutul Geografic al Armatei Belgiene din Bruxelles. La sfarsitul anului 1871 revine in Franta fiind detasat la Serviciul Geografic din cadrul Statului Major al Armatei Franceze. Se reintoarce in tara in primavara anului 1872.
Ulterior, prin Inaltele Decesiuni Domnesti nr. 6832 din 27 iunie 1872 si nr. 11560 din 7 noiembrie 1872 efectueaza, timp de 8 luni, practica topografica in Belgia, participand la ridicarea hartii acestei tari. Dupa intoarcerea din strainatate a activat la Depozitul de Razboi, unde in martie 1874 a organizat primul compartiment cartografic din armata-Atelierul litografic, al carui prim sef a fost.
Mai tarziu, in aprilie 1877, il intalnim ca ajutor la Sectia topografica de la Marele Cartier General, campania militara din 1877-1878 facand-o in Bulgaria, ca sef al acestei sectii.
In timpul Razboiului de Independenta, Sectia topografica, sub conducerea lui Constantin I. Bratianu, a executat lucrari direct pe campul de lupta, prima dintre acestea fiind planul topografic al imprejmurimilor Plevnei la scara 1:3.000.
La cererea sa, generalul Alexandru Cernat comandantul armatei de operatii a aprobat un ordin de marire a efectivului Sectiei topografice, deoarece acesta era insuficient pentru nevoile topogeodezice ale Armatei Romaniei. Din ianuarie 1882 devine subseful Sectiunii a 2-a (topografie, fotografie, litografie) de la Depozitul de Razboi din...
