21 septembrie – Psalmul 107, v. 43: Cine este înţelept?…
Care stie la timp ce si cand sa faca sau sa nu faca un lucru,cand sa vorbeasca sau sa taca,ce sa ia sau ce sa lepede,care stie ce este vrednic si cat sa caute si sa tina din tot ce da sau din tot ce primeste.
Inteleptul cel cumpatat este acela care, la timpul sau, vede si face binele,cunoaste si alege adevarul,iubeste si pastreaza masura.
Inteleptul cel invatat este acela care din fiecare neno-rocire si din fiecare greseala invata intelesul folositor si pastreaza sufletul priceput.
El, din fiecare cadere si din fiecare suferinta, strange lumina, pricepere si cumintenie.
Acela care din experientele sale si-a alcatuit un dreptar de viata sanatos si temeinic, iar in mijlocul tuturor incerca-rilor sale, adancindu-se in sine insusi si invatand sa se cunoasca pe sine si pe Dumnezeul Cel Adevarat, priveste totul in chip mantuitor, de jos in sus.
Priveste din smerenie spre slava,din Trecut spre Viitorsi din sine spre altii. Acela, capatand priceperea cunoasterii tainelor ascunse in lucruri,in fiinte si in intamplari,va dobandi fericirea nu numai pentru sine, ci si pentru toti cei care il asculta,fiindca ochii lui vor vedea nu numai ceea ce este inainte sau aproape,ci si in toate celelalte intinderi, mai mult decat ai celor-lalti.
Cea mai mare intelepciune este a lua seama la toate lu-crarile lui Dumnezeu,in toata desfasurarea lor, din lumea asta vazuta si din cea nevazuta,din cea vie si din cea fara viata,din cea trecuta si din cea prezenta.
Caci Dumnezeu lucreaza cutremurator de vizibil si de maret in toata desfasurarea vietii si a cailor zidirii Sale.
Ce minunat desfasoara psalmul acesta,pe toata intinderea vazuta sau numai banuita,frumusetea si intelepciunea randuielii si a lucrarilor lui Dumnezeu!Cu oamenii, Dumnezeu lucreaza cu bunatate,cu lucrurile frumos,cu vremile iubitor.
Dar numai omul cel intelept ia seama la aceasta!Numai cel intelept vede cata bunatate si rabdare are Dumnezeu pentru oameni.
Cata frumusete si lumina are El pentru lucrurisi cata intelepciune si ordine are El pentru vremuri. Suflete draga, poate ca noi nu putem avea toti fericirea unei intelepciuni care vede si prevede inainte, spre a ne lua, din timp, masurile ca sa nu ajungem niciodata rau.
Poate ca nu putem avea nici intelepciunea unei stapanite cumpatari, pentru ca la timpul fiecarui lucru sa stim alege partea cea buna si sa nu scapam prilejul cel potrivit.
Dar intelepciunea unei atente privirisi a unei veghetoare luari-aminte asupra vietii noastre si asupra lucrarilor lui Dumnezeu o putem avea. i trebuie s-o avem! Cele prin care am trecut si le-am suferit, si le-am patit, si le-am petrecut, trebuie sa ne invete sa stim, fara indoiala, deosebi mai bine si mai deplin binele de rau, adevarul de minciuna si aurul de gunoi.
Cine nu invata nici din propria lui patanie, acela este un nebun si un netrebnic!Cat ai invatat tu din suferinta prin care ai trecut?Cat ai invatat sa-ti recunosti vina pentru care ai fost dus in foc?Cat ai invatat s-o marturisesti, s-o osandesti si s-o urasti?Cat ai invatat sa te smeresti, sa te infranezi, sa te corec-tezi?Cat ai invatat sa te supraveghezi si sa te porti aspru cu tine insuti, spre a nu mai tagadui cu fapta ceea ce spui cu gura?Cercetandu-te, vei vedea cata intelepciune ai dobandit. i ce speranta mai poate fi de tine! Prea Intelepte, Preabun si Rabdator Dumnezeul nostru,fii in vecii vecilor prealaudat pentru felul in care Tu ai lucrat si lucrezi in totul si pretutindeni!Fii laudat pentru minunatia si frumusetea lucrarilor Tale din afara noastrasi pentru toata bunatatea si rabdarea Ta fata de noi toti!Te rugam, daruieste-ne fiecaruia intelepciunea de a contempla minunile Tale,de a patrunde Adevarul Tau,de a intelege gandurile Talesi de a implini voia Ta.
Daruieste-ne intelepciunea care vine dintr-o atenta observare a tuturor lucrarilor Tale.
Dintr-o atenta luare-aminte a tuturor celor ce se intam-pla in viata noastrasi a tuturor incercarilor prin...