S-a intamplat in 26 septembrie 1945: A murit (la New York) B la Bart k, compozitor, pianist, muzicolog si folclorist ungar; membru post-mortem din strainatate al Academiei Romane din 1991. B la Viktor J nos Bart k s-a nascut la 25 martie 1881, in micul oras banatean Sannicolau Mare, aflat pe atunci in componenta Imperiului austro-ungar, precum intregul Banat de []The post S-a intamplat in 26 septembrie 1945 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 26 septembrie 1945 was first posted on septembrie 26, 2020 at 3:32 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 26 septembrie 1945: A murit (la New York) B la Bart k, compozitor, pianist, muzicolog si folclorist ungar; membru post-mortem din strainatate al Academiei Romane din 1991. B la Viktor J nos Bart k s-a nascut la 25 martie 1881, in micul oras banatean Sannicolau Mare, aflat pe atunci in componenta Imperiului austro-ungar, precum intregul Banat de atunci. Ascendenta marelui compozitor banatean este una diversa, fiind considerat un compozitor pe cat de national, pe atat de cosmopolit. Din partea tatalui, Bart k provine dintr-o familie de mici nobili maghiari din localitatea Borsodszir k (Ungaria). Mama tatalui sau provenea dintr-o familie sarba de confesiune romano-catolica. Mama lui B la Bart k, Paula (nascuta Voit), a fost de nationalitate germana si vorbea fluent limba maghiara. B la era un copil mic si bolnavicios si a suferit de eczeme severe, pana la varsta de 5 ani. In 1888, cand avea 7 ani, tatal sau (directorul unei scoli agricole) a murit subit. Mama lui B la Bart k si sora lui, Erzs bet, au decis sa traiasca in localitatea Nagysz l s(astazi Vinogradiv, Ucraina), apoi la Bistrita, in Ardeal, iar din 1893, la Pozsony (Bratislava, Slovacia). Inca de la varsta de 9 ani, B la Bart k si-a inceput activitatea de compozitor, compunand de la aceasta frageda varsta piese scurte pentru pian, iar in anul 1891, la Vinogradiv (Seleusu Mare), Bart k a aparut si in public in calitate de compozitor si pianist . Primele lectii de pian le-a primit de la mama sa care era invatatoare la o scoala populara, iar odata mutat la Bratislava impreuna cu familia, B la Bart k a avut posibilitatea, pe de o parte, sa ia lectii de pian si sa invete armonia, pana la 15 ani, de la Erkel L szl , fiul lui Erkel Ferenc (compozitor si pianist maghiar ce a fost considerat parintele grand opera in Ungaria, autorul imnului national al Ungariei adoptat in 1844), iar pe de alta parte, sa asculte concerte simfonice si reprezentatii de opera. Pe timpul cat a locuit la Bratislava, B la Bart k a facut si muzica de camera iar in felul acesta, pana la varsta de 18 ani, a ajuns sa cunoasca destul de bine literatura muzicala, de la Bach, la Brahms. Intre 1899-1903, Bart k a studiat la Academia Regala de Muzica din Budapesta. La pian, Bart k l-a avut profesor pe Istv n Thoman, un fost student al lui Franz Liszt, iar compozitia a studiat-o sub indrumarea profesorului J nos Koessler. In timpul studentiei de la Budapesta, B la Bart k l-a cunoscut pe Kod ly Zolt n, care l-a influentat foarte mult, viitorul pedagog, compozitor si lingvist devenindu-i coleg si prieten pe tot parcursul vietii. Activitatea muzicala timpurie a lui B la Bart k a fost puternic influentata de muzica lui Richard Strauss, muzica pe care a cunoscut-o in anul 1902, la premiera din Budapesta a piesei Asa grait-a Zarathustra . In anul 1903 B la Bart k a scris prima sa lucrare orchestrala majora, Kossuth , un poem simfonic care a avut menirea de a onora eroul revolutiei maghiare de la 1848, Lajos Kossuth. In vara anului 1904, pe cand Bart k a vizitat statiunea de vacanta Chibed din Transilvania, a auzit-o cantand pe Lidi D sa (o tanara bona) cantece populare copiilor de care avea grija, acest moment starnind dedicarea sa pe tot parcursul vietii muzicii populare. Din anul 1907, Bart k a inceput sa fie influentat de compozitorul francez Claude Debussy, dar lucrarile orchestrale ale lui Bart k erau influentate pe scara larga in stilul lui Johannes Brahms si Richard Strauss. Interesul pentru muzica populara, B la Bart k, l-a aratat scriind un numar de piese scurte pentru pian, prima sa piesa care scotea in evidenta inclinatia sa evidenta pentru acest gen de muzica a fost Cvartetul de coarde nr. 1 in La minor op. 7 (1908), piesa ce contine elemente populare. Din anul 1907, Bart k a inceput sa predea ca profesor de pian la Academia Regala de Muzica din Budapesta. Aceasta pozitie l-a eliberat de turnee in Europa, iar ca pianist i-a permis sa lucreze in Ungaria. Printre elevii sai notabili sunt: Fritz Reiner, Sir Georg Solti, Gy rgy S ndor, Ern Balogh, si Lili Kraus. Dupa ce Bart k s-a mutat in Statele Unite, el i-a invatat pianul pe Jack Beeson si Violet Archer. In 1908, Bart k si Kod ly au calatorit in mediul rural pentru a colecta si cerceta vechile melodii populare maghiare. Interesul lor tot mai mare in muzica populara a coincis cu un interes social contemporan in cultura nationala traditionala.

Aceste cercetari au fost incepute de la consideratiuni pur muzicale, mai tarziu Bart k trecand si la studierea muzicii populare slave si romanesti. Studierea tuturor acestor muzici taranesti a avut o importanta determinanta pentru Bart k, ajutandu-l sa scape in totalitate de hegemonia sistemului major-minor. In urma studiilor efectuate, in colaborare cu prietenul sau, compozitorul Zolt n Kod ly, B la Bart k realizeaza o culegere de muzica folclorica maghiara, romaneasca, sarbeasca, croata, turceasca si nord-africana, publicata in 12 volume. In anul 1909, la...