S-a intamplat in 30 septembrie 1916: A murit Mihail Saulescu, poet si dramaturg roman. Mihail Saulescu (n. 23 februarie 1888, Bucuresti d. Predeal) a fost poet roman. A cultivat o poezie cu tematica citadina, simbolista; a scris si drame de factura expresionista. La 30 septembrie 1916: cade eroic pe frontul de la Predeal. []The post S-a intamplat in 30 septembrie 1916 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a intamplat in 30 septembrie 1916 was first posted on septembrie 30, 2020 at 2:50 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 30 septembrie 1916: A murit Mihail Saulescu, poet si dramaturg roman. Mihail Saulescu (n. 23 februarie 1888, Bucuresti d. Predeal) a fost poet roman. A cultivat o poezie cu tematica citadina, simbolista; a scris si drame de factura expresionista. La 30 septembrie 1916: cade eroic pe frontul de la Predeal. Mihail Saulescu era unul din cei noua copii ai maiorului Nicolae Saulescu, fost luptator in Razboiul de Independenta, la 1877, pe dealurile insangerate ale Plevnei. Mihail, al patrulea dintre frati si surori, s-a nascut in Bucuresti la 23 februarie 1888. Este fiul Ecaterinei (nascuta Gaist) si al lui Nicolae Saulescu, ofiter si pictor. Invata in Bucuresti, la liceele Sf. Sava si Matei Basarab (1898-1903), apoi urmeaza, fara sa termine, Conservatorul de Arta Dramatica. Lucreaza mai intai ca invatator in judetul Gorj (1907), apoi in Prahova, la Posada, locuri cu oameni ce l-au inspirat in memorabilele versuri: Stramosii mei, desigur, s-au chinuit pe aici../Taind cu plugul brazde adanci si roditoare,/ Cu aurul din campuri legand pe cel din soare,/Erau mai altfel, poate, decat i-as cred-mici../ i-atunci cand dusmanii se aratau in zare,/ uitand de plug si turme, in cale le ieseau;/ Homer nu spune-insa, ca-n vremuri legendare,/Desigur ca in lupte si ei atunci mureau. /Stramosii-fragment) Din anul 1911, Mihail Saulescu s-a avantat pe taramul publicisticii, al literaturii in general, mai intai in redactia revistei Luceafarul din Sibiu si ulterior la Gazeta Rampa , comcomitent colaborand si la publicatiile vremii precum Capitala , Convorbiri critice Universul Literar s.a . In anul 1913 a scris drama Saptamana Luminata . drama si piesele Calatorii (poem dramatic) si In fata marii . Saptamana luminata a fost reprezentata pe scena si publicata in volum postum, in 1921, fiind considerata de prietenii sai o capodopera. Piesa va fi jucata la Teatrul National in stagiunea 1921 1922 si, doi ani mai tarziu, la Grosses Theater din Berlin. Peste mai bine de 30 de ani, poetul Eugen Jebeleanu, alcatuitorul unei editii de Opere (1947),il considera unul dintre cei mai mari dramaturgi ai nostri .

Piesa este moderna in adevaratul inteles al cuvantului, cu personaje generice, dupa modelul expresionismului german:Bolnavul, Femeia, Batrana, Paznicul. Mihail Saulescu lucreaza ca bibliotecar la Biblioteca Populara Socec (1912-1913), functionar in Ministerul Instructiunii Publice si la Casa coalelor (1913), redactor la Rampa noua ilustrata (1914). In 1914 a scos volumul de versuri Departe.. , volum de o valoare artistica deosebita (dupa ce in 1906 publicase in revista Samanatorul juvenilele Versuri ,renegate de autor ca fiind un pacat al tineretii . Saulescu incepe sa scrie pe fondul unei cunoscute dispute in literatura noastra, de la inceputul secolului XX: este rivalitatea dintre simbolisti (sau moderni) si samanatoristi (sau neoromantici, traditionali), in fond o actualizare a binomului traditional vs modern, care structureaza cultura romana in secolele XIX-XX. La inceputul anului 1916 i s-a tiparit placheta Viata care, impreuna cu Departe.. i-au adus consacrarea si recunoasterea unanima de speranta a liricii romanesti post-eminesciene. Mihail Sorbul aprecia, in acelasi an, ca Mihail Saulescu e cel mai poet dintre contemporanii sai , iar pictorul Carol Popp de Szathmary il socotea drept Eminescu al II-lea . Haina militara l-a atras dintotdeauna. Tatal...