S-a întâmplat în 16 martie 1815
S-a intamplat in 16 martie 1815 . A murit Ioan Piuariu-Molnar, primul medic titrat roman (a initiat prima publicatie stiintifica medicala romaneasca, Sfatuire catre studentii in chirurgie , in 1793), filolog (autorul primei gramatici romano-germane) si traducator (a tradus lucrari de medicina, de istorie, de apicultura); s-a numarat printre cei care au redactat Supplex Libellus Valachorum []The post S-a intamplat in 16 martie 1815 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 16 martie 1815 . A murit Ioan Piuariu-Molnar, primul medic titrat roman (a initiat prima publicatie stiintifica medicala romaneasca, Sfatuire catre studentii in chirurgie , in 1793), filolog (autorul primei gramatici romano-germane) si traducator (a tradus lucrari de medicina, de istorie, de apicultura); s-a numarat printre cei care au redactat Supplex Libellus Valachorum (1791); a fost un excelent precursor in toate domeniile pe care le-a abordat. S-a nascut in 1749 in localitatea Sadu, din apropriere de Sibiu, in familia preotului Ioan Molnar si a preotesei Patrasia, care-si spuneau Piuariu dupa numele stramosilor lor. Fratele lui Ioan a fost cunoscutul Popa Tunsu. La varsta de 34 ani s-a casatorit cu vaduva Ana Regina Arasni, nascuta Sebastian (d. 1811). A avut cu aceasta o fetita, Ioana Regina (n. 1788). Primul sau invatator a fost insusi tatal sau si cel mai probabil a invatat carte romaneasca si greceasca in colonia aromaneasca de la Sibiu. De acolo a trecut la liceul sasesc din Sibiu, unde a invatat latina, maghiara si germana. A absolvit liceul in jurul anilor 1767-1768. Dupa terminarea studiilor, fara a fi absolvit o facultate, s-a dedicat carierei medicale. Nu se stie cu exactitate de unde si de la cine a deprins meseria de oculist, insa relatarile sale amintesc de un doctor grec la care ar fi fost ucenic pentru o perioada de sase ani. Cert este ca faima sa de bun oculist s-a raspandit de timpuriu. Intre 1769-1770 se afla in Banat, la Orsova, apoi a functionat ca medic al regimentului romanesc de granita I, avand sediul la Jupalnic, unde a fost si dascal. Conform dispozitiilor imperiale, pentru a practica medicina este nevoit sa se specializeze, astfel ca paraseste Banatul si merge la studii la Viena. Dupa doi ani de studii la Facultatea de medicina obtine la 24 octombrie 1774 titlul academic de magistru oculist , cu drept de a practica oculistica in intreg imperiul austriac. Ioan Molnar devine astfel primul doctor roman posesor al unei diplome al celebrei institutii academice. Dupa obtinerea celei mai inalte calificari medicale in domeniul oculisticii, se reintoarce ala Sadu, unde devine in scurt timp foarte cunoscut. In urma cererii sale, in 1776 este angajat de Guberniul Transilvaniei pe postul de medic al saracilor , cu salariu fix, pe motiv ca era singurul oculist din tara si prea putini pacienti isi permiteau sa plateasca operatiile. In plus,ii este incredintata misiunea de a pregati si alti chirurgi oculisti care sa fie de folos statului transilvanean. Pentru a-si imbunatati cunostintele, obtine in 1776, cu sprijinul guvernatorului Samuel von Brukenthal, o bursa din partea Cancelariei transilvanene pentru frecventarea cursurilor de chirurgie la Universitatea din Viena. In 1777 a fost numit medic oculist al Marelui Principat al Transilvaniei si protomedicus al Ardealului, rang de frunte in ierarhia medicala a tarii. Din aceasta postura are posibilitatea sa actioneze pentru a imbunatati starea precara a dotarii medicale din Transilvania. In toamna lui 1778 termina studiile la Viena. Dar intre timp faima sa se raspandise in toata tara. Spre exemplu foarte multi din minerii din Apuseni, loviti de boli de ochi prin natura meseriei, sunt vindecati de Molnar. Primeste solicitari numeroase si din ara Romaneasca, unde sta mai multe luni pentru a efectua operatii. Este chemat si in Moldova de catre principele Alexandru Calimach. De-a lungul anilor va face numeroase calatorii in Muntenia, Moldova si Bucovina, unde avea numerosi pacienti. Pe langa cei saraci, mineri, foarte multi reprezentanti ai boierimii muntene si moldovene, ai aristocratiei si burgheziei transilvanene isi gasesc vindecarea la medicul Molnar. In 1780 este cerut la Viena de catre feldmaresalul Petru de Gourcy pentru a-i efectua o operatie de cataracta la ambii ochi. Dintr-un raport al sau se arata ca numai in anul 1786 a vindecat nu mai putin de 101 cazuri, ceea ce, pentru conditiile de atunci, este un numar impresionant. In 1781 s-a mutat la Sibiu si tot atunci s-a inscris in faimoasa Loja masonica a Sfantului Andrei, din care faceau parte Samuel von Brukenthal, Martin Hochmeister si multi alti reprezentanti ai elitei transilvane. In 1791 este numit profesor de oftalmologie la Liceul medico-chirurgical din Cluj. Aici organizeaza catedra de oftalmologie prin intermediul caruia isi propune sa educe studentii in arta tamaduirii ochilor . Lectia de deschidere a cursului din 1791, publicata apoi in 1793, s-a intitulat Paraenesis ad auditores chyrurgiae in lyceo regio academico Claudiopolitano habita a Ioanne Molnar de Mullersheim de morbis et medicina oculorum professore publico quum primum sua collegia ordiretur . Intre timp primise titlul nobiliar de M llersheim , in ciuda protestelor Universitatii sasesti. Valeriu Bologa o considera prima lucrare stiintifica scrisa de un roman in domeniul medicinei. Molnar este pe buna dreptate considerat cel mai mare oculist din intreg Imperiul austriac. Din scoala sa vor iesi numerosi medici oculisti care vor face un...
S-a intamplat in 16 martie 1815 . A murit Ioan Piuariu-Molnar, primul medic titrat roman (a initiat prima publicatie stiintifica medicala romaneasca, Sfatuire catre studentii in chirurgie , in 1793), filolog (autorul primei gramatici romano-germane) si traducator (a tradus lucrari de medicina, de istorie, de apicultura); s-a numarat printre cei care au redactat Supplex Libellus Valachorum (1791); a fost un excelent precursor in toate domeniile pe care le-a abordat. S-a nascut in 1749 in localitatea Sadu, din apropriere de Sibiu, in familia preotului Ioan Molnar si a preotesei Patrasia, care-si spuneau Piuariu dupa numele stramosilor lor. Fratele lui Ioan a fost cunoscutul Popa Tunsu. La varsta de 34 ani s-a casatorit cu vaduva Ana Regina Arasni, nascuta Sebastian (d. 1811). A avut cu aceasta o fetita, Ioana Regina (n. 1788). Primul sau invatator a fost insusi tatal sau si cel mai probabil a invatat carte romaneasca si greceasca in colonia aromaneasca de la Sibiu. De acolo a trecut la liceul sasesc din Sibiu, unde a invatat latina, maghiara si germana. A absolvit liceul in jurul anilor 1767-1768. Dupa terminarea studiilor, fara a fi absolvit o facultate, s-a dedicat carierei medicale. Nu se stie cu exactitate de unde si de la cine a deprins meseria de oculist, insa relatarile sale amintesc de un doctor grec la care ar fi fost ucenic pentru o perioada de sase ani. Cert este ca faima sa de bun oculist s-a raspandit de timpuriu. Intre 1769-1770 se afla in Banat, la Orsova, apoi a functionat ca medic al regimentului romanesc de granita I, avand sediul la Jupalnic, unde a fost si dascal. Conform dispozitiilor imperiale, pentru a practica medicina este nevoit sa se specializeze, astfel ca paraseste Banatul si merge la studii la Viena. Dupa doi ani de studii la Facultatea de medicina obtine la 24 octombrie 1774 titlul academic de magistru oculist , cu drept de a practica oculistica in intreg imperiul austriac. Ioan Molnar devine astfel primul doctor roman posesor al unei diplome al celebrei institutii academice. Dupa obtinerea celei mai inalte calificari medicale in domeniul oculisticii, se reintoarce ala Sadu, unde devine in scurt timp foarte cunoscut. In urma cererii sale, in 1776 este angajat de Guberniul Transilvaniei pe postul de medic al saracilor , cu salariu fix, pe motiv ca era singurul oculist din tara si prea putini pacienti isi permiteau sa plateasca operatiile. In plus,ii este incredintata misiunea de a pregati si alti chirurgi oculisti care sa fie de folos statului transilvanean. Pentru a-si imbunatati cunostintele, obtine in 1776, cu sprijinul guvernatorului Samuel von Brukenthal, o bursa din partea Cancelariei transilvanene pentru frecventarea cursurilor de chirurgie la Universitatea din Viena. In 1777 a fost numit medic oculist al Marelui Principat al Transilvaniei si protomedicus al Ardealului, rang de frunte in ierarhia medicala a tarii. Din aceasta postura are posibilitatea sa actioneze pentru a imbunatati starea precara a dotarii medicale din Transilvania. In toamna lui 1778 termina studiile la Viena. Dar intre timp faima sa se raspandise in toata tara. Spre exemplu foarte multi din minerii din Apuseni, loviti de boli de ochi prin natura meseriei, sunt vindecati de Molnar. Primeste solicitari numeroase si din ara Romaneasca, unde sta mai multe luni pentru a efectua operatii. Este chemat si in Moldova de catre principele Alexandru Calimach. De-a lungul anilor va face numeroase calatorii in Muntenia, Moldova si Bucovina, unde avea numerosi pacienti. Pe langa cei saraci, mineri, foarte multi reprezentanti ai boierimii muntene si moldovene, ai aristocratiei si burgheziei transilvanene isi gasesc vindecarea la medicul Molnar. In 1780 este cerut la Viena de catre feldmaresalul Petru de Gourcy pentru a-i efectua o operatie de cataracta la ambii ochi. Dintr-un raport al sau se arata ca numai in anul 1786 a vindecat nu mai putin de 101 cazuri, ceea ce, pentru conditiile de atunci, este un numar impresionant. In 1781 s-a mutat la Sibiu si tot atunci s-a inscris in faimoasa Loja masonica a Sfantului Andrei, din care faceau parte Samuel von Brukenthal, Martin Hochmeister si multi alti reprezentanti ai elitei transilvane. In 1791 este numit profesor de oftalmologie la Liceul medico-chirurgical din Cluj. Aici organizeaza catedra de oftalmologie prin intermediul caruia isi propune sa educe studentii in arta tamaduirii ochilor . Lectia de deschidere a cursului din 1791, publicata apoi in 1793, s-a intitulat Paraenesis ad auditores chyrurgiae in lyceo regio academico Claudiopolitano habita a Ioanne Molnar de Mullersheim de morbis et medicina oculorum professore publico quum primum sua collegia ordiretur . Intre timp primise titlul nobiliar de M llersheim , in ciuda protestelor Universitatii sasesti. Valeriu Bologa o considera prima lucrare stiintifica scrisa de un roman in domeniul medicinei. Molnar este pe buna dreptate considerat cel mai mare oculist din intreg Imperiul austriac. Din scoala sa vor iesi numerosi medici oculisti care vor face un...
