PREDICA LA DUMINICA A XXIII-A DUPĂ RUSALII
Din Evanghelia dupa Sfantul Apostol si Evanghelist Luca, din capitolul 8, de la versetul 26 incolo, textul Duminicii de astazi ne spune: i au ajuns cu corabia in tinutul Gherghesenilor, care este dincolo, in fata Galileii. i, iesind pe uscat, L-a intampinat un barbat din cetate, care avea demon si care de multa vreme nu []Din Evanghelia dupa Sfantul Apostol si Evanghelist Luca, din capitolul 8, de la versetul 26 incolo, textul Duminicii de astazi ne spune: i au ajuns cu corabia in tinutul Gherghesenilor, care este dincolo, in fata Galileii. i, iesind pe uscat, L-a intampinat un barbat din cetate, care avea demon si care de multa vreme nu mai punea haina pe el si in casa nu mai locuia, ci prin morminte. i vazandu-L pe Iisus, strigand, a cazut inaintea Lui si cu glas mare a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu Celui Preainalt? Rogu-te, nu ma chinui! Caci poruncea duhului necurat sa iasa din om, pentru ca de multi ani il stapanea, si era legat in lanturi si in obezi, pazindu-l, dar el, sfaramand legaturile, era manat de demon, in pustie. i l-a intrebat Iisus, zicand: Care-ti este numele? Iar el a zis: Legiune . Caci demoni multi intrasera in el. i-L rugau pe El sa nu le porunceasca sa mearga in adanc. i era acolo o turma mare de porci, care pasteau pe munte. i L-au rugat sa le ingaduie sa intre in ei, si le-a ingaduit. i, iesind demonii din om, au intrat in porci, iar turma s-a aruncat de pe tarm in lac si s-a inecat.
Iar pazitorii vazand ce s-a intamplat, au fugit si au venit in cetate si prin sate. i au iesit sa vada ce s-a intamplat si au venit la Iisus si au gasit pe omul din care iesisera demonii, imbracat si intreg la minte, sezand jos la picioarele lui Iisus, si s-au infricosat. i cei ce vazusera le-au spus cum a fost izbavit demoni-zatul. i L-a rugat pe El toata multimea din tinutul Gherghesenilor sa plece de la ei, caci erau cuprinsi de frica mare. Iar El, intrand in corabie, S-a inapoiat.
Iar barbatul din care iesisera demonii Il ruga sa ramana cu El. Iisus insa i-a dat drumul, zicand: Intoarcete in casa ta si spune cat bine ti-a facut tie Dumnezeu . i a plecat, vestind in toata cetatea cate ii facuse Iisus. Iata, iubitilor, in Duminica de astazi inca o minune facuta spre slava lui Dumnezeu, spre intarirea credintei noastre si mai cu seama spre intarirea acelora care, indoindu-se in suferintele lor ca s-ar mai putea afla izbavire, iata vad astazi ca din morminte si-n goliciune de trupuri, Hristos poate face palate imparatesti si imbracaminti de aur. Despre ce este vorba in Evanghelia de astazi ne putem da seama citind, iata, atat de simplu cum am facut-o pana acum Evanghelia insasi:Domnul trece peste Marea Galileii, din tinutul Sau spre tinutul Gherghesenilor si iata-L ajuns acounde se pare ca era o traditie mai veche aceea de a creste porci un loc nu tocmai binecuvantat, de vreme ce se aflau porci acolo, pentru ca, stiut este, evreii nu mancau intotdeauna din acest animal pe care-l socoteau, printre altele, spurcat. Dar iata-L, indata ajuns acolo, Domnul a gasit ceva mai spurdecat porcii din turma. In acel moment, era slava lui Dumnezeu care se intalnea cu intunericul si cu lipsa de slava a iadului. Hristos Domnul, patrunzand, asadar, pe taramul acesta al Gherghesenilor, intalneste, asa cum am spune astazi, pericolul public numarul 1: un indracit; un indracit care se pare ca dincolo de sederea lui in morminte, de goliciunea lui, se pare ca avea si o agresivitate a lui deosebita, pentru ca, ati vazut, textul Evangheliei ne spune cum era legat in lanturi si-n obezi si le darama, le sfarama, ba chiar era manat de duhul demonic in pustie, acolo unde fara indoiala, infricosa pustia. ederea aceasta in morminte nu trebuie s-o vedem ca si cum ar fi sezut intr-un cimitir dintr-al nostru ortodox. Mormintele evreiesti, dupa cum stiti, se aflau zidite oarecum in stanca, erau ca niste incaperi ceva mai inalte, cam cum ne zidim noi cavourile astazi, fara slava aceasta desarta a cavourilor. i din pesterile acelea de mormant omul acesta iesea spre a inspaimanta locurile.
Intalnirea dintre Hristos si demon este cutremuratoare, pentru ca se implineste ceea ce ne spune Sfantul Apostol Pavel, ca si demonii cred si se cutremura. Deci se intalneste Hristos Domnul Dumnezeu cu diavolii, cu duhul care-l mana pe om si, iata, vazandu-L pe Iisus, strigand, a cazut inaintea Lui si cu glas mare a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Celui Preainalt? Rogu-Te, nu ma chinui! , pentru ca Domnul poruncea duhului necurat sa iasa din om; si ne spune Evanghelia ca de multi ani omul acesta era stapanit de acest duh; statea sub legaturile lanturilor demonice si sub obezile obisnuintei deja in duhul acesta al intunericului. Domnul il identifica si este o pedagogie suprema in cuvintele Mantuitorului, caci Domnul il intreaba: Care-ti este numele? Iar el a zis: Legiune. Caci demoni multi intrasera in el . Ca o paranteza, vedeti, limba romana a surprins foarte bine aceasta relatie intre legiuni si demoni, pentru ca de obicei animalelor urate le spune lighioane, de la legiune. Deci, cu alte cuvinte: Care-ti este numele, lighioana sau legiune?De ce Domnul are nevoie neaparat sa identifice inaintea celor care ne spune Evanghelia de la Luca vedeau minunea aceasta de pe margini? Va dati seama ce insemna pentru un popor ca un om, ca o persoana, ca un duh, sa fie recunoscut de duhul diavolului: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Celui Prea inalt? O spunea tatal minciunii, n-o spunea un om de pe strada, ci tatal minciunii, cel care minte tot timpul. Iata, in fata lui Hristos este obligat sa spuna adevarul. De aceea Domnul il identifica, pentru ca nu cumva oamenii sa aiba senzatia ca diavolul, care minte tot timpul, va sminti si de data aceasta. Pentru ca iata, il sileste pe demon sa spuna adevarul pana la capat. Le arata oamenilor ca este cu adevarat Dumnezeu, facandu-l pe diavol sa-si decline identitatea. De cele mai multe ori demonii se ascund sub alte chipuri, sub alte forme si, daca ne intalnim cu un om beat pe strada, nu spunem ca e cuprins de diavol; spunem: e un pic beat sau e ametit , dar ce, duhul betiei nu e de la diavol? Sau cand auzim de cate o desfranare din aceasta, facuta publica chiar la televizor, noi...
Iar pazitorii vazand ce s-a intamplat, au fugit si au venit in cetate si prin sate. i au iesit sa vada ce s-a intamplat si au venit la Iisus si au gasit pe omul din care iesisera demonii, imbracat si intreg la minte, sezand jos la picioarele lui Iisus, si s-au infricosat. i cei ce vazusera le-au spus cum a fost izbavit demoni-zatul. i L-a rugat pe El toata multimea din tinutul Gherghesenilor sa plece de la ei, caci erau cuprinsi de frica mare. Iar El, intrand in corabie, S-a inapoiat.
Iar barbatul din care iesisera demonii Il ruga sa ramana cu El. Iisus insa i-a dat drumul, zicand: Intoarcete in casa ta si spune cat bine ti-a facut tie Dumnezeu . i a plecat, vestind in toata cetatea cate ii facuse Iisus. Iata, iubitilor, in Duminica de astazi inca o minune facuta spre slava lui Dumnezeu, spre intarirea credintei noastre si mai cu seama spre intarirea acelora care, indoindu-se in suferintele lor ca s-ar mai putea afla izbavire, iata vad astazi ca din morminte si-n goliciune de trupuri, Hristos poate face palate imparatesti si imbracaminti de aur. Despre ce este vorba in Evanghelia de astazi ne putem da seama citind, iata, atat de simplu cum am facut-o pana acum Evanghelia insasi:Domnul trece peste Marea Galileii, din tinutul Sau spre tinutul Gherghesenilor si iata-L ajuns acounde se pare ca era o traditie mai veche aceea de a creste porci un loc nu tocmai binecuvantat, de vreme ce se aflau porci acolo, pentru ca, stiut este, evreii nu mancau intotdeauna din acest animal pe care-l socoteau, printre altele, spurcat. Dar iata-L, indata ajuns acolo, Domnul a gasit ceva mai spurdecat porcii din turma. In acel moment, era slava lui Dumnezeu care se intalnea cu intunericul si cu lipsa de slava a iadului. Hristos Domnul, patrunzand, asadar, pe taramul acesta al Gherghesenilor, intalneste, asa cum am spune astazi, pericolul public numarul 1: un indracit; un indracit care se pare ca dincolo de sederea lui in morminte, de goliciunea lui, se pare ca avea si o agresivitate a lui deosebita, pentru ca, ati vazut, textul Evangheliei ne spune cum era legat in lanturi si-n obezi si le darama, le sfarama, ba chiar era manat de duhul demonic in pustie, acolo unde fara indoiala, infricosa pustia. ederea aceasta in morminte nu trebuie s-o vedem ca si cum ar fi sezut intr-un cimitir dintr-al nostru ortodox. Mormintele evreiesti, dupa cum stiti, se aflau zidite oarecum in stanca, erau ca niste incaperi ceva mai inalte, cam cum ne zidim noi cavourile astazi, fara slava aceasta desarta a cavourilor. i din pesterile acelea de mormant omul acesta iesea spre a inspaimanta locurile.
Intalnirea dintre Hristos si demon este cutremuratoare, pentru ca se implineste ceea ce ne spune Sfantul Apostol Pavel, ca si demonii cred si se cutremura. Deci se intalneste Hristos Domnul Dumnezeu cu diavolii, cu duhul care-l mana pe om si, iata, vazandu-L pe Iisus, strigand, a cazut inaintea Lui si cu glas mare a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Celui Preainalt? Rogu-Te, nu ma chinui! , pentru ca Domnul poruncea duhului necurat sa iasa din om; si ne spune Evanghelia ca de multi ani omul acesta era stapanit de acest duh; statea sub legaturile lanturilor demonice si sub obezile obisnuintei deja in duhul acesta al intunericului. Domnul il identifica si este o pedagogie suprema in cuvintele Mantuitorului, caci Domnul il intreaba: Care-ti este numele? Iar el a zis: Legiune. Caci demoni multi intrasera in el . Ca o paranteza, vedeti, limba romana a surprins foarte bine aceasta relatie intre legiuni si demoni, pentru ca de obicei animalelor urate le spune lighioane, de la legiune. Deci, cu alte cuvinte: Care-ti este numele, lighioana sau legiune?De ce Domnul are nevoie neaparat sa identifice inaintea celor care ne spune Evanghelia de la Luca vedeau minunea aceasta de pe margini? Va dati seama ce insemna pentru un popor ca un om, ca o persoana, ca un duh, sa fie recunoscut de duhul diavolului: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Celui Prea inalt? O spunea tatal minciunii, n-o spunea un om de pe strada, ci tatal minciunii, cel care minte tot timpul. Iata, in fata lui Hristos este obligat sa spuna adevarul. De aceea Domnul il identifica, pentru ca nu cumva oamenii sa aiba senzatia ca diavolul, care minte tot timpul, va sminti si de data aceasta. Pentru ca iata, il sileste pe demon sa spuna adevarul pana la capat. Le arata oamenilor ca este cu adevarat Dumnezeu, facandu-l pe diavol sa-si decline identitatea. De cele mai multe ori demonii se ascund sub alte chipuri, sub alte forme si, daca ne intalnim cu un om beat pe strada, nu spunem ca e cuprins de diavol; spunem: e un pic beat sau e ametit , dar ce, duhul betiei nu e de la diavol? Sau cand auzim de cate o desfranare din aceasta, facuta publica chiar la televizor, noi...
