Era in toiul reeducarii detinutilor politici, din vara anului 1962. Toti cei care aveau pedepse de peste 20 de ani, munca silnica, printre care ma numaram si eu, nu fusesera inca scosi la munca, in exteriorul penitenciarului Aiud. Executam munci de exterior: spalatorie, curatenie in sectii, in celular, si in fabrica. Cei cu pedepse de []Era in toiul reeducarii detinutilor politici, din vara anului 1962. Toti cei care aveau pedepse de peste 20 de ani, munca silnica, printre care ma numaram si eu, nu fusesera inca scosi la munca, in exteriorul penitenciarului Aiud. Executam munci de exterior: spalatorie, curatenie in sectii, in celular, si in fabrica.

Cei cu pedepse de sub 20 de ani fusesera triati, dupa cine stie ce socoteli ale comandantului inchisorii, renumitul colonel Craciun. Fusesera trimisi in numeroasele lagare de munca fortata: la Canal, in Delta Dunarii, la Periprava, Salcia, Luciu-Giurgeni, Agaua etcRamasesera in temnita Aiudului 2.000-2.500 de rezistenti, printre care Parintele Staniloae, Printul Al. Ghica, Dumitrescu-Borsa, Radu Gyr, Nichifor Crainic etc, etcCatre sfarsitul verii, am fost scosi vreo 20-30 de detinuti intre 30 si 40 de ani, cu o oarecare rezistenta fizica cat bruma sa sapam un sant, unde urma sa se instaleze o conducta pe langa zidul din fata. Dupa ce s-a asigurat paza stricta cainii dresati, militienii si ofiterii de securitate , ne-am insirat si am inceput sa sapam. Eventualii trecatori circulau numai pe trotuarul de vizavi, indrumati de pancarte avertizoare si mai ales de cei care supravegheau cu mare vigilenta banditii. Greu de descris starea noastra sufleteasca, dupa ani si ani, in care cenusiul celulei isi pusese amprenta pe vedere, pe auz, pe toata fiinta. Invazia aceasta, dintr-o data, de lumina, de aer curat, de verdeata, ne-a ametit. Munceam in nestire, plini, prea plini de starea de bucurie ce ne sufoca. Vedeam lume culorile hainelor la barbati si mai ales la femei erau ceva ca de pe alta lume. Glasurile cristaline ale copiilor erau...