S-a întâmplat în 23 martie 1939
S-a intamplat in 23 martie 1939 . Semnarea Acordului economic romano-german, Tratatul asupra promovarii raporturilor economice dintre Regatul Romaniei si Reichul German, care deschidea calea subordonarii economiei romanesti intereselor politicii germane. De ce a ales Romania orientarea si integrarea in sistemul politic si economic al Axei, optiune blamata in epoca si ulterior? Care a []The post S-a intamplat in 23 martie 1939 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 23 martie 1939 . Semnarea Acordului economic romano-german, Tratatul asupra promovarii raporturilor economice dintre Regatul Romaniei si Reichul German, care deschidea calea subordonarii economiei romanesti intereselor politicii germane. De ce a ales Romania orientarea si integrarea in sistemul politic si economic al Axei, optiune blamata in epoca si ulterior? Care a fost statutul Romaniei in cadrul noii ordini germane? Ce importanta a avut economia Romaniei in cadrul sistemului german si in ce masura aceasta i-a asigurat o relativa independenta in cadrul sistemului insitituit de Germania pe continentul european?. O politica externa serioasa a unui stat de marimea si puterea Romaniei trebuie sa tina seama de mijloacele si telurile proprii, dar si de fortele din afara, pe care se poate sprijini. In cazul nostru, nu era vorba numai de promovarea aspiratiunilor noastre, ci, in primul rand, de insasi garantarea existentei noaste. Puteam sa ramanem cu vechile noastre legaturi, cand marile puteri democratice nu si-au putut asigura nici propria lor existenta? [] Germania a ramas singura forta capabila de a garanta in mod real, chiar si fata de amenintarile rusesti, existenta noastra de stat si de a sprijini efectiv refacerea noastra in toate domeniile . Cuvintele lui Ion Antonescu constituie o sinteza perfecta a motivatiilor care au determinat, in toamna anului 1940, aderarea Romaniei la Pactul Tripartit, inscrierea in sistemul politic al Axei si intrarea in razboiul impotriva U.
R.
S.
S. Ansamblul acestor relatii a fost marcat, din partea Romaniei, de dorinta de a recupera teritoriile pierdute in urma Dictatului de la Viena. (regimul actual afirma Ion Antonescu nu recunoaste granitele actuale ciuntite ), de a se pune la adapost in fata unor eventuale noi agresiuni din partea Rusiei sovietice, manifestate, o data in plus, in problema gurilor Dunarii si accesului ei in Comisia Internationala a Dunarii, de a-si integra economia in singurul sistem viabil in Europa acelei perioade sistem marcat prin sintagma noua ordine economica . Problema independentei economice a Romaniei, considerata de literatura comunista ca fiind deja inexistenta din momentul semnarii tratatului economic romano-german din 23 martie 1939, poate fi acum altfel inteleasa si analizata. Considerat multa vreme drept un act care inrobea Romania, tratatul a fost interpretat mai recent ca acordand o larga posibilitate de optiune guvernului de la Bucuresti, un debuseu economic pentru Romania si o emancipare de sub tutela anglo-franceza. Ceea ce scria ziarul Deutsche Allgemeine Zeitung din 29 martie 1939, este o sinteza a avantajelor reciproce pe care acest tratat le prezenta si intareste opiniile mai sus enuntate: Nu incape nici o indoiala ca acordul intareste simtitor pozitia economica si o data cu ea si pozitia politica a Germaniei. In acelasi timp, insa, aduce avantaje mari Romaniei, avantaje care, examinate prin prisma cifrelor, sunt poate cu mult mai mari ca ale Germaniei. Ea nu castiga numai o piata permanenta, care plateste bine, ci isi asigura colaborarea unui partener cu multa experienta economica, cu o inalta tehnica si mult spirit de organizare . Aceeasi problema de interpretare exista si in cazul acordului economic semnat de Romania si Germania pe o perioada de 10 ani. Desi au existat o serie de prevederi care, pentru perioada razboiului, pot fi considerate avantajoase in contextul dezvoltarii economice a unei tari angajate intr-un razboi total, in conditiile in care Germania ar respectat in litera si spiritul lui tratatul. Printre acestea se numara sprijinul acordat de Germania pentru planul pe un deceniu privind reconstructia economica a Romaniei, avantaje in procurarea masinilor si materialelor, in calcularea preturilor si in reglementarea platilor, credite pe termen lung, in conditii speciale, dezvoltarea cooperarii existente in domeniul agricol si forestier, promovarea productiei industriale in cadrul noii ordini economice, Germania sprijinind si finantand dezvoltarea industriala a Romaniei. Pe de alta parte, se specifica ca piata germana trebuie sa ramana un debuseu sigur pentru produsele romanesti, cu preturi potrivite si independent de crizele economice . In acest context se cuvine subliniat faptul ca maresalul Ion Antonescu nu a fost dispus sa faca ample concesii economice germanilor fiind puternic influentat de...
S-a intamplat in 23 martie 1939 . Semnarea Acordului economic romano-german, Tratatul asupra promovarii raporturilor economice dintre Regatul Romaniei si Reichul German, care deschidea calea subordonarii economiei romanesti intereselor politicii germane. De ce a ales Romania orientarea si integrarea in sistemul politic si economic al Axei, optiune blamata in epoca si ulterior? Care a fost statutul Romaniei in cadrul noii ordini germane? Ce importanta a avut economia Romaniei in cadrul sistemului german si in ce masura aceasta i-a asigurat o relativa independenta in cadrul sistemului insitituit de Germania pe continentul european?. O politica externa serioasa a unui stat de marimea si puterea Romaniei trebuie sa tina seama de mijloacele si telurile proprii, dar si de fortele din afara, pe care se poate sprijini. In cazul nostru, nu era vorba numai de promovarea aspiratiunilor noastre, ci, in primul rand, de insasi garantarea existentei noaste. Puteam sa ramanem cu vechile noastre legaturi, cand marile puteri democratice nu si-au putut asigura nici propria lor existenta? [] Germania a ramas singura forta capabila de a garanta in mod real, chiar si fata de amenintarile rusesti, existenta noastra de stat si de a sprijini efectiv refacerea noastra in toate domeniile . Cuvintele lui Ion Antonescu constituie o sinteza perfecta a motivatiilor care au determinat, in toamna anului 1940, aderarea Romaniei la Pactul Tripartit, inscrierea in sistemul politic al Axei si intrarea in razboiul impotriva U.
R.
S.
S. Ansamblul acestor relatii a fost marcat, din partea Romaniei, de dorinta de a recupera teritoriile pierdute in urma Dictatului de la Viena. (regimul actual afirma Ion Antonescu nu recunoaste granitele actuale ciuntite ), de a se pune la adapost in fata unor eventuale noi agresiuni din partea Rusiei sovietice, manifestate, o data in plus, in problema gurilor Dunarii si accesului ei in Comisia Internationala a Dunarii, de a-si integra economia in singurul sistem viabil in Europa acelei perioade sistem marcat prin sintagma noua ordine economica . Problema independentei economice a Romaniei, considerata de literatura comunista ca fiind deja inexistenta din momentul semnarii tratatului economic romano-german din 23 martie 1939, poate fi acum altfel inteleasa si analizata. Considerat multa vreme drept un act care inrobea Romania, tratatul a fost interpretat mai recent ca acordand o larga posibilitate de optiune guvernului de la Bucuresti, un debuseu economic pentru Romania si o emancipare de sub tutela anglo-franceza. Ceea ce scria ziarul Deutsche Allgemeine Zeitung din 29 martie 1939, este o sinteza a avantajelor reciproce pe care acest tratat le prezenta si intareste opiniile mai sus enuntate: Nu incape nici o indoiala ca acordul intareste simtitor pozitia economica si o data cu ea si pozitia politica a Germaniei. In acelasi timp, insa, aduce avantaje mari Romaniei, avantaje care, examinate prin prisma cifrelor, sunt poate cu mult mai mari ca ale Germaniei. Ea nu castiga numai o piata permanenta, care plateste bine, ci isi asigura colaborarea unui partener cu multa experienta economica, cu o inalta tehnica si mult spirit de organizare . Aceeasi problema de interpretare exista si in cazul acordului economic semnat de Romania si Germania pe o perioada de 10 ani. Desi au existat o serie de prevederi care, pentru perioada razboiului, pot fi considerate avantajoase in contextul dezvoltarii economice a unei tari angajate intr-un razboi total, in conditiile in care Germania ar respectat in litera si spiritul lui tratatul. Printre acestea se numara sprijinul acordat de Germania pentru planul pe un deceniu privind reconstructia economica a Romaniei, avantaje in procurarea masinilor si materialelor, in calcularea preturilor si in reglementarea platilor, credite pe termen lung, in conditii speciale, dezvoltarea cooperarii existente in domeniul agricol si forestier, promovarea productiei industriale in cadrul noii ordini economice, Germania sprijinind si finantand dezvoltarea industriala a Romaniei. Pe de alta parte, se specifica ca piata germana trebuie sa ramana un debuseu sigur pentru produsele romanesti, cu preturi potrivite si independent de crizele economice . In acest context se cuvine subliniat faptul ca maresalul Ion Antonescu nu a fost dispus sa faca ample concesii economice germanilor fiind puternic influentat de...
