25 martie Psalmul 38, vers 7 O veche intelepciune graieste asa: Vai de omul care are numai o singura grija! . In viata sa obisnuita, omul nu are numai o singura grija, ci are multe si felurite griji. Cand incepe sa aiba numai o singura grija, care din ce in ce mai mult le intrece []25 martie Psalmul 38, vers 7O veche intelepciune graieste asa: Vai de omul care are numai o singura grija! . In viata sa obisnuita, omul nu are numai o singura grija, ci are multe si felurite griji. Cand incepe sa aiba numai o singura grija, care din ce in ce mai mult le intrece pe toate celelalte si creste pana ce in toata fiinta omului nu este altceva mai mare si mai greu decat aceasta grija, atunci inseamna ca starea sa este in grea cumpana. O singura grija are numai cel care este gata sa se inece: grija cum sa scape. Sau numai cel care sta in fata unei operatii grele: grija cum sa treaca prin ea. Sau numai cel care se gaseste in inchisoare ori in alte stari de mare necaz pentru el sau pentru cineva din ai lui: grija eliberarii sale. Tot asa, cand fiinta omului este mistuita de o durere arzatoare, starea lui este nespus de grea. Toate cuvintele lui sunt atunci pline numai de durerea aceasta. Toate rugaciunile lui sunt pline numai de dorinta de a scapa de aceasta durere. Toate planurile lui sunt numai de a afla o cale de iesire din ea. Nimic nu mai are atunci o mai mare insemnatate decat aceasta pentru el.

Dar grijile si durerile oamenilor sunt de cele mai multe ori numai de natura trupeasca. Se ingrijoreaza omul numai pentru un scop pamantesc sau dupa o scapare pamanteasca si sufera numai pentru o durere in carnea lui. Se zbuciuma adica numai pentru ceea ce si asa este trecator, fiindca pe lumea asta nimic nu este vesnic. Oricat de important ar fi un scop pamantesc, oricat de insemnat ar fi un lucru trupesc, prin valoarea lui fata de ceea ce e vesnic, este asa de neinsemnat. Insasi lumea intreaga valoreaza atat de...