S-a întâmplat în 30 aprilie 1777
S-a intamplat in 30 aprilie 1777: S-a nascut, in Braunschweig, Karl Friedrich Gauss (m.1855), matematician, fizician si astronom german. Karl Friedrich Gauss (d. 23 februarie 1855, la G ttingen, Regatul Hanovra a fost un matematician, fizician si astronom german, celebru pentru lucrarile despre integralele multiple, magnetism si sistemul de unitati care ii poarta numele. Este considerat []The post S-a intamplat in 30 aprilie 1777 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 30 aprilie 1777 was first posted on aprilie 30, 2021 at 1:59 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 30 aprilie 1777: S-a nascut, in Braunschweig, Karl Friedrich Gauss (m.1855), matematician, fizician si astronom german. Karl Friedrich Gauss (d. 23 februarie 1855, la G ttingen, Regatul Hanovra a fost un matematician, fizician si astronom german, celebru pentru lucrarile despre integralele multiple, magnetism si sistemul de unitati care ii poarta numele. Este considerat unul dintre cei mai mari oameni de stiinta germani. La varsta de 7 ani a inceput scoala primara si a fost remarcat foarte repede de B ttner si Martin Bartels, acestia continuand sa ii fie profesori si in gimnaziu. Dupa ce a primit o aprobare de la ducele de Braunschweig, Gauss a intrat la Colegium Carolinum in 1792, unde descopera legea lui Bode, teorema binomiala si teorema numerelor prime si ii studiaza aprofundat pe Newton, Euler si Lagrange. La 10 ani, deja cunostea probleme de analiza superioara, precum si limbile clasice (latina, greaca) si cele moderne (engleza, franceza, italiana, spaniola, rusa). In 1795 Gauss a parasit orasul Braunschweig pentru a studia la Universitatea G ttingen.
Profesorul lui Gauss a fost Abraham Gotthelf K stner, pe care Gauss l-a provocat de multe ori. Acolo l-a cunoscut in 1799 pe Farkas Bolyai, cu care a intretinut o intensa corespondenta. In 1798 a plecat din G ttingen fara diploma, iar in 1799 s-a reintors in oras. In acest timp a facut una dintre cele mai importante descoperiri ale lui, si anume: constructia unui poligon cu 17 laturi folosind numai rigla si compasul. Acesta era considerat cel mai mare avans in acest domeniu, de la matematicienii Greciei antice.
Ducele de Braunschweig a fost de acord ca Gauss sa isi continue munca, dar a pus conditia ca acesta sa sustina o lucrare de doctorat la Universitatea din Helmstedt, unde in 1799 obtine doctoratul in matematica.
Indrumatorul lui Gauss a fost ales Johann Friedrich Pfaff, la randul lui, fost elev al lui K stner. In 1800 devine director al Observatorului Astronomic din G ttingen. In 1801 publica Disquisitiones Arithmeticae, iar in iunie 1801, astronomul austriac Zach, pe care Gauss il cunoscuse cu doi sau trei ani in urma, publica pozitia orbitala a lui Ceres, o noua planeta mica . Acest asteroid fusese descoperit anterior de Piazzi, un astronom italian, pe 1 ianuarie 1801, dar care nu a putut fi observat temeinic. Zach a publicat mai multe predictii, incluzand una a lui Gauss care diferea mult de celelalte. Cand Ceres a fost redescoperita de Zach pe 7 decembrie 1801, se afla aproape exact unde prevazuse Gauss. In iunie 1802 Gauss il viziteaza pe Olbers care descoperise asteroidul Pallas in luna martie a aceluiasi an si caruia Gauss ii cerceta orbita. Olbers a cerut ca Gauss sa devina director al viitorului Observator din G ttingen, dar nu a avut succes. Gauss incepe sa corespondeze cu Bessel, pe care nu il intalneste pana in 1825.
Pe 9 octombrie 1805 Gauss se casatoreste cu Johanna Ostoff. Binefacatorul sau, Ducele de Braunschweig, a fost ucis luptand in armata prusaca, iar in 1807 Gauss paraseste Braunschweigul pentru a ocupa postul cerut anterior de Olebers, acela de director al Observatorului din G ttingen. Anii 1808-1809 au fost grei pentru Gauss, fiind lovit de trei decese consecutive.
In 1808 a murit tatal sau, pentru ca apoi sa moara si sotia sa Johanna, la nasterea celui de-al doilea copil, care de altfel si-a pierdut si el viata, la putin timp dupa mama. Gauss se insoara pentru a doua oara anul urmator cu Minna, prietena cea mai buna a Johannei, cu care a avut trei copii.
Munca nu a fost foarte afectata de viata personala. El isi publica cea de-a doua lucrare Theoria motus corporum coelestium in sectionibus conicis Solem ambientium, in 1809, un tratat major de doua volume despre miscarea corpurilor ceresti. O mare parte din timp Gauss si-a petrecut-o la noul observator, terminat in 1816. Publicatiile sale din aceasta perioada includ Disquisitiones generales...
S-a intamplat in 30 aprilie 1777 was first posted on aprilie 30, 2021 at 1:59 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 30 aprilie 1777: S-a nascut, in Braunschweig, Karl Friedrich Gauss (m.1855), matematician, fizician si astronom german. Karl Friedrich Gauss (d. 23 februarie 1855, la G ttingen, Regatul Hanovra a fost un matematician, fizician si astronom german, celebru pentru lucrarile despre integralele multiple, magnetism si sistemul de unitati care ii poarta numele. Este considerat unul dintre cei mai mari oameni de stiinta germani. La varsta de 7 ani a inceput scoala primara si a fost remarcat foarte repede de B ttner si Martin Bartels, acestia continuand sa ii fie profesori si in gimnaziu. Dupa ce a primit o aprobare de la ducele de Braunschweig, Gauss a intrat la Colegium Carolinum in 1792, unde descopera legea lui Bode, teorema binomiala si teorema numerelor prime si ii studiaza aprofundat pe Newton, Euler si Lagrange. La 10 ani, deja cunostea probleme de analiza superioara, precum si limbile clasice (latina, greaca) si cele moderne (engleza, franceza, italiana, spaniola, rusa). In 1795 Gauss a parasit orasul Braunschweig pentru a studia la Universitatea G ttingen.
Profesorul lui Gauss a fost Abraham Gotthelf K stner, pe care Gauss l-a provocat de multe ori. Acolo l-a cunoscut in 1799 pe Farkas Bolyai, cu care a intretinut o intensa corespondenta. In 1798 a plecat din G ttingen fara diploma, iar in 1799 s-a reintors in oras. In acest timp a facut una dintre cele mai importante descoperiri ale lui, si anume: constructia unui poligon cu 17 laturi folosind numai rigla si compasul. Acesta era considerat cel mai mare avans in acest domeniu, de la matematicienii Greciei antice.
Ducele de Braunschweig a fost de acord ca Gauss sa isi continue munca, dar a pus conditia ca acesta sa sustina o lucrare de doctorat la Universitatea din Helmstedt, unde in 1799 obtine doctoratul in matematica.
Indrumatorul lui Gauss a fost ales Johann Friedrich Pfaff, la randul lui, fost elev al lui K stner. In 1800 devine director al Observatorului Astronomic din G ttingen. In 1801 publica Disquisitiones Arithmeticae, iar in iunie 1801, astronomul austriac Zach, pe care Gauss il cunoscuse cu doi sau trei ani in urma, publica pozitia orbitala a lui Ceres, o noua planeta mica . Acest asteroid fusese descoperit anterior de Piazzi, un astronom italian, pe 1 ianuarie 1801, dar care nu a putut fi observat temeinic. Zach a publicat mai multe predictii, incluzand una a lui Gauss care diferea mult de celelalte. Cand Ceres a fost redescoperita de Zach pe 7 decembrie 1801, se afla aproape exact unde prevazuse Gauss. In iunie 1802 Gauss il viziteaza pe Olbers care descoperise asteroidul Pallas in luna martie a aceluiasi an si caruia Gauss ii cerceta orbita. Olbers a cerut ca Gauss sa devina director al viitorului Observator din G ttingen, dar nu a avut succes. Gauss incepe sa corespondeze cu Bessel, pe care nu il intalneste pana in 1825.
Pe 9 octombrie 1805 Gauss se casatoreste cu Johanna Ostoff. Binefacatorul sau, Ducele de Braunschweig, a fost ucis luptand in armata prusaca, iar in 1807 Gauss paraseste Braunschweigul pentru a ocupa postul cerut anterior de Olebers, acela de director al Observatorului din G ttingen. Anii 1808-1809 au fost grei pentru Gauss, fiind lovit de trei decese consecutive.
In 1808 a murit tatal sau, pentru ca apoi sa moara si sotia sa Johanna, la nasterea celui de-al doilea copil, care de altfel si-a pierdut si el viata, la putin timp dupa mama. Gauss se insoara pentru a doua oara anul urmator cu Minna, prietena cea mai buna a Johannei, cu care a avut trei copii.
Munca nu a fost foarte afectata de viata personala. El isi publica cea de-a doua lucrare Theoria motus corporum coelestium in sectionibus conicis Solem ambientium, in 1809, un tratat major de doua volume despre miscarea corpurilor ceresti. O mare parte din timp Gauss si-a petrecut-o la noul observator, terminat in 1816. Publicatiile sale din aceasta perioada includ Disquisitiones generales...
