Vine seara nestiuta, usa ochilor s-o-ncuie,seara asta nu e data sa si-o stie nimanuie;fericiti sunt ochii care au aflat lumina dulcecare-o sa-i inchida-n pace cand vor merge sa se culce. Vine ziua ce va frange cerul lumii la amiaza,prabusind un val pe altul si o groaza pe-alta groaza.

Unde ai sa fugi atuncea tu, cel ce-astazi []Vine seara nestiuta, usa ochilor s-o-ncuie,seara asta nu e data sa si-o stie nimanuie;fericiti sunt ochii care au aflat lumina dulcecare-o sa-i inchida-n pace cand vor merge sa se culce.

Vine ziua ce va frange cerul lumii la amiaza,prabusind un val pe altul si o groaza pe-alta groaza.

Unde ai sa fugi atuncea tu, cel ce-astazi razi de toate,si cand toti vor fi-n osanda, cine crezi ca te mai scoate?Vine clipa ce va face luna ca un cheag de sangesi pe soare-l va aprinde cu un trasnet ce-l va frange,si pamantul il va pierde un vartej intr-o noptare,numai sufletele toate vor privi nemuritoare.

N-au sa fie munti, sa cada peste cei ce-ar vrea sa moara,nici morminte, sa-i inghita de ce vad si-i infioara,nici mari unde sa se-arunce dinaintea Celui careei L-au rastignit odata si-acum iata-L ca un Soare.

Vine! E aproape! Iata-L toate semnele arataca-i aici. Ca-i chiar la usa Fata Lui infricosata. Vino-n bratele-I deschise azi, cat mai asteapta inca,peste-o clipa te va-nghite poate noaptea cea adanca.

TRAIAN DORZ din Cantari Eterne , editia a II-aEditura Oastea Domnului, Sibiu, 2014