Eram copil când prima datã
Eram copil cand prima dat in lupt am c zut invins si-n biata inim curat urate patimi s-au aprins! In valv taia lor nestans de-atunci am aruncat mereu intreaga bog tie strans in taina sufletului meu. Comoara dragostei senine, frumsetea gandului curat, curatele simtiri divine, in focul lor le-am aruncat! Frumoasa-mi nevinov tie acolo-n el s-a mistuit, iar azi []Eram copil cand prima dat in lupt am c zut invinssi-n biata inim curat urate patimi s-au aprins!In valv taia lor nestans de-atunci am aruncat mereuintreaga bog tie strans in taina sufletului meu.
Comoara dragostei senine,frumsetea gandului curat,curatele simtiri divine,in focul lor le-am aruncat!Frumoasa-mi nevinov tieacolo-n el s-a mistuit,iar azi mi-e inima pustiesi-n suflet gol nem rginit!Dar cand incep a intelegeal vietii pret de la-nceputun pumn de spuz se alegedin tot ce-n suflet am avut!Printre ruinele iubiteeu caut cu plans indureratatatea doruri mistuitede focul crudului p cat.
Privesc cenusa-mpr stiat si-ndurerat m-aplec s-o strangaceasta mi-e averea toat m uit la ea si plang si plang. Iisuse, n-am decat suspinen-am nici o cale, nici un tel,in suflet n-am decat ruinece oare s -Ti mai dau din el?Dar cred c Tu poti iar aprindechiar vatra inimilor reci,cand cu iubirea Ta fierbintespre ele-nduiosat Te-apleci! O, sufl Tu si-n spuza-ceiece mi-a r mas din stinsul jar,mai este poate vreo scanteiesi poate s-o aprind iar.
S ard r ul tot si mare s creasc focul sfant incins,ca focul jertfei pe altarein veci puternic si nestins!de Traian Dorz, din Cantarile Dintai
Comoara dragostei senine,frumsetea gandului curat,curatele simtiri divine,in focul lor le-am aruncat!Frumoasa-mi nevinov tieacolo-n el s-a mistuit,iar azi mi-e inima pustiesi-n suflet gol nem rginit!Dar cand incep a intelegeal vietii pret de la-nceputun pumn de spuz se alegedin tot ce-n suflet am avut!Printre ruinele iubiteeu caut cu plans indureratatatea doruri mistuitede focul crudului p cat.
Privesc cenusa-mpr stiat si-ndurerat m-aplec s-o strangaceasta mi-e averea toat m uit la ea si plang si plang. Iisuse, n-am decat suspinen-am nici o cale, nici un tel,in suflet n-am decat ruinece oare s -Ti mai dau din el?Dar cred c Tu poti iar aprindechiar vatra inimilor reci,cand cu iubirea Ta fierbintespre ele-nduiosat Te-apleci! O, sufl Tu si-n spuza-ceiece mi-a r mas din stinsul jar,mai este poate vreo scanteiesi poate s-o aprind iar.
S ard r ul tot si mare s creasc focul sfant incins,ca focul jertfei pe altarein veci puternic si nestins!de Traian Dorz, din Cantarile Dintai
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului